Statutul profesiei de avocat, anulat parțial de un inculpat

Distribuie articolul

Articolul 50 din Statutul Profesiei de Avocat a fost declarat nelegal de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în urma sesizărilor făcute de avocatul Mihail Boldea, trimis în judecată în mai multe dosare de corupție sau pentru constituirea de grup infracțional organizat.

Arestat preventiv în martie 2012 și eliberat din închisoare abia după un an și opt luni, fără ca între timp să existe o hotărâre judecătorească definitivă împotriva lui, Boldea s-a plâns de faptul că a fost dat afară din avocatură și i se interzice să profeseze în continuare. Restricția era impusă chiar de ÎCCJ, în mai multe rânduri. De exemplu, în încheierea din 22 noiembrie 2013, magistrații decideau:

„În baza art.145/1 rap. la art.145 alin.12 lit.f din Codul de procedură penală obligă pe inculpatul Boldea Mihail ca, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, pe lângă obligaţiile impuse de Curtea de Apel Iaşi, să se supună şi obligaţiei de a nu exercita profesia de avocat”.

Exact același lucru era prevăzut și de art. 50 din statutul breslei:

„Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive”.

Motivând că i se îngrădește dreptul la muncă, Boldea a contestat interdicția iar ÎCCJ i-a dat dreptate, chiar dacă tot ea îi limitase acest drept, pe considerentul normal că statutul nu are caracter de lege și nu poate anula drepturi fundamental constituționale.

„Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, dupa caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebi de grav”, se arată în motivarea judecătorilor ÎCCJ.

Pe lângă considerentul normal că un regulament al breslei nu poate încălca legislația, ci trebuie să i se subordoneze, un alt argument, cel puțin hilar, a fost că și alți avocați au greșit și nu au fost la fel de aspru sancționați.

”Reclamanta (sic!) s-a aflat în situații cel puțin analoage sau comparabile cu cele ale altor avocați din Baroul Galați care, deși au fost trimiși în judecată pentru fapte tot în legătură cu profesia de avocat, totuși nu au fost suspendați din profesie de Baroul Galați. De aceea, se poate considera că, prin emiterea deciziei contestate, reclamanta a fost discriminată în raport de alte persoane aflate în situații comparabile, chiar dacă art.50 din Statutul Profesiei de Avocat dă posibilitatea Baroului să dispună sau nu această măsură. Pentru că legea nu stabilește care este conținutul noțiunii de prestigiul profesiei de avocat, autoritățile competente care iau măsuri trebuie să o aplice fără discriminare între persoanele aflate într-o situație comparabilă, astfel măsura dispusă este nelegală”, se mai arată în motivarea magistraților de la București.

Interdicția, ridicată abia în februarie 2018, nu l-a împiedicat însă pe Boldea să ofere și până atunci asistență juridică. Nemulțumiți, de exemplu, de colaborarea cu el, reprezentanții dezvoltatorului imobiliar bucureștean Impact Developer & Contractor au reziliat contractul și au câștigat acest lucru în 2016 în instanță, fostul deputat gălățean fiind obligat să le achite și 4.800 de lei, cheltuieli de judecată.

Distribuie articolul

You May Also Like