Iarăși un an fără irigații în județul Galați !

Distribuie articolul

În anii de democrație, sistemul de irigații din zona județului Galați s-a prăbușit constant, iar în prezent este aproape complet distrus.


Din toată zona estică a țării, situația cea mai gravă este în mod cert cea din județul nostru, o zonă care, înainte de 1989, avea un uriaș potențial agricol.


Problemele infrastructurii de irigații afectează grav fermierii din județul Galați, mai ales că de la mijlocul anului 2020 seceta s-a instalat violent, ceea ce a complicat situația agricultorilor care erau oricum loviți de criza economică generată de pandemie.

Bărceanu, un politruc PSD pus pe căpătuială


Autoritățile de la București nu s-au interesat de situația din zonă, iar dintre funcționarii de pe plan local este acuzat un fost director, Petru Bărceanu, de loc din Schela. În ultimii opt ani, el este cel care a condus de facto și de iure activitatea sistemului de irigat din județul Galați.


Prin 2016, mass media locală îl numea „directorul politruc” și semnala o stare de incompatibilitate în care s-a aflat aproape doi ani, cât a fost şi director plătit de la bugetul de stat ca să se ocupe de irigaţiile judeţului Galaţi, dar şi preşedinte al unei federații private de utilizatori de apă de irigaţii. Altfel spus, Petru Bărceanu vorbea singur sau mai bine spus el cu el. Negocia cu propria persoană condiţiile de livrare a apei.


Influența lui Bărceanu a crescut odată cu funcțiile pe care le-a ocupat succesiv – director al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Moldova Sud și președinte al Federației de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) Câmpia Covurlui.


Prin 2006, Petru Bărceanu a „supervizat” OUAI Aspersorul Albina, OUAI Schela Plot SPP 14, Negrea Plot SPP 15 și Lozova, ale căror conduceri era asigurată de rude sau de persoane de încredere. Pentru cei ce nu cunosc, FOUAI Câmpia Covurlui este cea care are în responsabilitate cea mai mare parte a sistemului de irigat din județul Galați.

Funcții incompatibile și nonsensuri

Petru Bărceanu a fost simultan director al Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (FTIF) Galați și președinte al FOUAI Câmpia Covurlui, timp în care și soția acestuia a activat în cadrul aceluiași FOUAI.


Astăzi, acest personaj nu mai conduce oficial Federația dar printre utilizatorii de apă continuă să aibă o mare influență participând chiar la unele negocieri cu funcționari din Ministerul Agriculturii.


Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a atenționat nu demult că la Galați avem o stare de degradare accentuată a infrastructurii de irigații și a confirmat că prin intermediul PNDR și PNRIPIR au fost cheltuite în mod nejustificat circa 529 de milioane lei pentru realizarea activităților de irigare și alte 43 milioane lei anual pentru paza obiectivelor.


În paralel, terenurile modernizate cu fonduri nerambursabile înregistrează o activitate redusă, mai ales în comparație cu cele care nu au beneficiat de asemenea investiții.


În 2019, organizațiile lui Petru Bărceanu nu puteau iriga în mod real suprafețele deservite, lucru semnalat de fermieri.


Ministrului Agriculturii i se semnalează faptul că activitatea de control asupra sistemului agricol din Galați a fost aproape blocată timp de zece ani, inclusiv în ceea ce privește lucrările de la nivelul organizațiilor de irigat controlate de Petru Bărceanu. De cine oare?

Infracționalitate protejată de PSD

Fratele lui Petru Bârceanu, Iacov, a fost primar în comuna Schela vreme de trei mandate a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave de către Curtea de Apel Galați, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție dând dovadă de clemență a stabilit ca fostul primar să fie încarcerat patru ani și jumătate.

Concret, acesta a prejudiciat Bugetul de Stat prin angajări fictive a numai puțin de 120 de persoane fără ocupație. Prejudiciul creat la AJOFM a fost, conform rechizitoriului de 274 309 lei nemaivorbind de dobânzile aferente ce mai însumau 231 293 lei.

Culmea socialismului la Schela


Imediat după ieșirea din Penitenciar, Iacov Bărceanu a fost primit intr-o ședință a Consiliului Local din Schela cu statut de invitat de onoare. Că așa înțelegeau unii pe-atunci să trateze un infractor. Bine că nu s-au gândit să aducă fanfara în fața Primăriei și să întindă covorul roșu.


Oricum toată perioada infracțională a fostului primar era cunoscută îndeaproape de conducerea PSD Galați care, așa cum îi e rostul, l-a acoperit tacit.

Și soția lui Petru, cu probleme
Potrivit unei declarații de avere din august 2020, Petru Bărceanu obținuse venituri din funcția de director al ANIF Galați dar și din cea de director al unui SRL. La rândul ei, soția lui Petru Bărceanu avea venituri ca administrator al firmei ESCAVBULDO SRL, care a prestat servicii de reparații în domeniul irigațiilor.


Oameni din zonă afirmă că, în proiectele PNDR recepționate în anul 2015 (Negrea, Lozova, Schela) aceste reparații au fost realizate parțial, fiind instalate doar componentele vizibile la suprafață (precum hidranți), iar conductele metalice ce deserveau OUAI – urile au fost extrase și valorificate ca deșeuri reciclabile, fără a fi înlocuite cu unele noi. În aceste condiții nu se poate asigura irigarea suprafețelor aferente.
Mai mult decât atât, un fermier din județ afirma că activitatea directorului a fost verificată de DNA chiar la sediul instituției, dar fără ca procurorii să observe că societatea soției și Federația Câmpia Covurlui aveau birouri în același sediu.

Fermierii țepuiți de Bărceanu se revoltă


Agricultorii se plâng că li se cer prea mulți bani pentru apa de irigații. Asta în contextul în care apa este gratuită. Fermierii acuză lipsa transparenței de la nivelul FOUAI-urilor și OUAI-urilor in ceea ce privește traficul de udat, iar în lipsa unei explicații oficiale aceștia consideră că prețul serviciului de irigații este nejustificat de mare. Reclamațiile, nici nu se putea altfel, vin din zona Schela, Negrea și Lozova dar și, în general din Câmpia Covurlui.


Aceiași fermieri susțin că nu sunt convocați la adunările generale ale OUAI sau FOUAI și nu cunosc modalitatea prin care se stabilește prețul serviciilor. Prin unele părți se are în vedere un calcul la hectar, prin altele mia de metri cubi de apă asta fără a se utiliza debimetre la stații.
Astfel, fermierii sunt induși în eroare, neavând control asupra cantității de apă pe care o primesc. Unii au plătit și 100 de milioane de lei vechi pentru irigarea a câtorva hectare către organizațiile controlate de Bârceanu. Nici la suprafețele ce se pot iriga gravitațional situația nu este mai bună, acestea fiind suprataxate cu 30-60 lei la mia de metri cubi de apă.


La OUAI Schela, tariful perceput fermierilor care nu sunt membri OUAI este de 550 lei pentru mia de metri cubi de apă iar pentru cei ce doresc să devină membri se percepe o cotizație retroactivă pentru perioada 2005-2021 pe motiv că atunci s-au cheltuit sume pe întreținere iar ele trebuie cumva recuperate.

Prefectul Avrămescu trimite comisie de control în zonă

Problema tarifelor imense cerute fermierilor pentru apa de irigații s-a aflat la mijlocul anului trecut pe masa prefectului de atunci, Gabriel Ioan Avrămescu. Acesta a emis un ordin prin care a înființat o comisie de control. Prefectul a plecat, comisia a muncit. Rezultat – 0.

Ministrul Oros, supărat de…supărare

„În județul Galați, unde suprafața amenajată pentru irigare este de 122 982 hectare, s-a reabilitat zero infrastructură principală” spunea anul trecut ministrul Agriculturii.


Tot el: „Calitatea lucrărilor va fi verificată și toate execuțiile făcute prost și nu au fost plătite, nu o să le plătim iar contractele le vom rezilia.”
Oros îi amenința la ultima vizită efectuată la Galați și pe reprezentanții ANIF: „Toți cei care au răspuns de aceste lucrări din partea ANIF și se constată că sunt de proastă calitate, vor pleca acasă.”

Ministerul Agriculturii vrea jucăria înapoi. Dar nu prea mai e…


La finalul anului trecut Ministerul Agriculturii a emis un Ordin (nr.312 din 26.10) semnat de cine credeți? Secretarul de Stat gălățean George Scarlat, prin care se solicita retragerea dreptului de folosință gratuită constituit in favoarea FOUAI Câmpia Covurlui, a bunurilor din infrastructura de îmbunătățiri funciare aflate în administrarea ANIF.


Printre altele, la art. 3 se precizează clar că bunurile din infrastructură vor fi predate la ANIF în termen de 5 zile de la emiterea prezentului Ordin.


Păi ce să dai înapoi dacă n-ai ce?

În urma verificărilor efectuate în vederea preluării de către ANIF a infrastructurii principale, s-a inventariat atât integritatea cât și distrugerile și lipsurile (furturile). Valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 1 milion de euro!!! Cine plătește această „gaură”?


Mai mult decât atât, în condițiile în care la infrastructura principală s-au executat lucrări de reparații de către FOUAI cu fonduri europene, Ordinul de mai sus – nr. 312, este ILEGAL. Din acest motiv, practic, infrastructura nu poate fi preluată de către ANIF.

Secretar de Stat, Senator, Președinte de Comisie la Agricultură. Scarlatul degeaba!


Afacerile socialiștilor din zona rurală, diminuarea urmărilor secetei pedologice de anul trecut – măcar în parte – puteau fi chestiuni cumva rezolvate mai ales că Galațiul a avut până în toamna anului trecut secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Din decembrie, aceiași persoană, George Scarlat este senator PNL și președintele Comisiei de agricultură din Senat.
Ai om acolo, ai probleme cât cuprinde în zona irigațiilor din județ dar nu putem rezolva corupția și matrapazlâcurile socialiștilor rurali.

Ce spune domnul „sanatoriu” Scarlat…

”Organizația de drept privat- Câmpia Covurlui, chiar dacă este de interes public, decide, ofertează fermierii, fermierii depun cereri de furnizare apă și servicii, etc


Sunt inițiate proiecte, inclusiv legislative, vine PNRR și putem moderniza Câmpia Covurlui, dar trebuie transferată infrastructura la ANIF, pentru a depune SF și proiect tehnic. Dacă nu reușim… 2,5 mld vor fi date la Ministerul Agriculturii pentru desecări și irigații și combatere a erodării solului, în alte zone. Infrastructura o va deține ANIF central, directorul filialei Galați a ANIF va face doar formalitățile juridice.

Sunt probleme de preluare, patrimoniul trebuie primit la același nivel de integritate, ceea ce este aproape imposibil. Legea este imperfectă, probabil că nici la preluare nu era totul funcțional, că altfel fermierii nu mai erau interesați, veneau doar să ceară apă…”


Distribuie articolul

You May Also Like