„Îndrăznește să crezi”: Pe aici, nu se trece decât cu Bacul! Şi aşa va fi în vecii vecilor

Distribuie articolul

În fiecare an, odată cu începerea sezonului estival, trecerea Dunării cu Bacul, pe la Galați spre Dobrogea şi retur, este un adevărat chin. Aglomeraţie, ambuteiaje, cozi interminabile de maşini ne pun la grea încercare răbdarea şi nervii. Deşi situaţia este arhicunoscută, autorităţile nu mișcă un deget ca s-o remedieze. Doar n-o să deranjeze interesele oculte pe bani mulţi ale unor pesediști pe mâna cărora a încăput Navrom Bac încă de prin ’99! Ei fac, tot ei desfac tot ce trece pe Dunărea de prin părțile locului. Aşa se explică de ce, după atâtea promisiuni deşarte, nu avem încă un pod atât de necesar peste bătrânul fluviu. Motivul e clar ca apa limpede: nu se doreşte. Podul aşteptat, promis şi răspromis de toţi politicienii perindaţi pe la cârma urbei, ar îngropa o afacere ultraprofitabilă din curtea PSD. Câţiva băieţi deştepţi şi-au însuşit Navrom Bac, instituind un monopol care să le asigure succes sigur pe termen nelimitat. Maşini cu duiumul întinse pe kilometri întregi, şoferi nervoşi, başca o căldură insuportabilă şi aer aproape irespirabil: aşa se prezintă tabloul general, la ore de vârf, în punctele de traversare a Dunării.

Odată ajuns în comuna I. C. Brătianu, chiar pe mal, te lovește fix în retină un ditamai panoul cu o indicaţie pe cât de precisă, pe atât de seacă: EŞTI AICI! În atmosfera încinsă de la faţa locului, informaţia pare a fi mai degrabă un avertisment. În caz că-ţi pierzi mințile din motiv de batere a pasului pe loc, prins ca în menghină, într-un lanţ de maşini, tabla vopsită cu alb şi cu litere de-o schioapă, te trezeşte brusc la realitate. Adică, dacă ţi-ai pierdut busola, înţelegi într-o clipită exact unde ai ajuns. Iată-te aici: în purgatoriul nenorocit, sub cerul liber, pe o căldură de foc, înjurând printre dinţi ca n-ai ales să fii în altă parte! Eşti conștient ca mai ai de îndurat un ceas sau două până vei ajunge pe celălalt mal, dar n-ai de ales.

Ești AICI, mai precis, la mâna unei găşti de îmbuibaţi cu funcții înalte-n Stat, căreia nu îi pasă dacă tu pierzi timp și energie. Eşti AICI unde-ţi începe calvarul. Ai ajuns AICI: foarte aproape de fieful lui „Îndrăzneşte să crezi”. Încă mai oftezi cu gândul la pod?! Vise, taică, vise! Toată regia recentă pentru proiectul scos la licitaţie n-a fost decât o altă tărăşenie cu iz politic ascunsă sub masca obişnuită a teatrului josnic tipic pesedist din care deduci lesne că mai curând nu se vrea, decât că nu s-ar putea. Podul cel râvnit s-a dus pe apa Sâmbetei.

Pe aici, nu se trece decât cu Bacul! Iar ordinul nu se discută, ci se execută. C-aşa-i pe la noi…

Distribuie articolul

You May Also Like