Asociaţia “Galaţi, Oraşul meu” cere autorităţilor locale să arate mai mult interes pentru revitalizarea şi modernizarea urbei

Distribuie articolul

Asociaţia “Galaţi, Oraşul meu”, una dintre cele mai cunoscute şi active organizaţii nonguvernamentale ale urbei, a transmis autoritătilor (Primăria Galaţi, Consiliul Judeţului Galaţi si câtorva parlamentari) un memoriu cu o serie de propuneri necesare readucerii oraşului pe harta investiţiilor, prin revitalizarea sa economică.

În documentul transmis, sunt reluate mai multe propuneri  făcute publice şi în anii precedenţi, dar care au fost ignorate sau tratate cu superficialitate de către Primărie:  restaurarea şi amenajarea Centrului Istoric (zonă protejată) într-o arhitectură retro unitară; finalizarea restaurării Porții Turcești și a reconstrucției și amenajării arhitecturale a siturilor arheologice de la Tirighina-Castrul Roman şi a Cavoului Roman;  cumpărarea imobilului monument istoric „Pescăriile Statului”, de către Primăria Galați, restaurarea acestuia și transformarea în „Muzeu al Dunării, navigației și pescuitului”; restaurarea sculpturilor din metal de pe Faleza Dunării.

ONG-ul pledează pentru urgentarea  înființării Zonei metropolitane „Dunărea de Jos” Galați-Brăila, crearea comisiei metropolitane cu rolul de a elabora strategia de dezvoltare regională și de a implementa proiecte, atragerea de investiii și investitori, alocarea unui buget în acest sens, atragerea de finanțări externe pentru proiectele elaborate; reintroducerea curselor navale de pasageri între cele două orașe, în perioada estivală, conectarea zonei metropolitane, pe cale navală, prin nave pasagere de linie cu portul Tulcea; stabilirea Zilei Dunării, 29 iunie, ca zi a Zonei Metropolitane „Dunărea de Jos”.

Legat de infrastructură , Asociatia propune modernizarea Portului Bazinul Nou și construirea unui terminal multimodal de containere, conexiune rutieră la E 87 și centura ocolitoare a Galațiului, feroviară, prin ecartament dublu pentru a permite exportul-importul cu Rusia și Ucraina; punerea în valoare a Zonei Libere Galați, prin atragerea investițiilor si construirea unui drum expres Galați- Tecuci-Tișița și Galați-Focșani-Tișița, cu o conexiune la Autostrada Moldovei, implicit joncțiunea cu Autostrada Unirii, spre Transilvania.

De asemenea, se solicită conceperea unei strategii de promovare turistică a zonei prin:  includerea în circuitul turistic și stabilirea unor obiective istorice de vizitat (Castrul Roman de la Tirighina, Cavoul Roman, Poarta Turcească, Centrul Istoric-străzile Domnească și Portului), iar, în funcție de publicul țintă, organizarea unor tururi pietonale cu ghizi specializați; includerea muzeelor gălățene în circuitele turistice; vizitarea falezei Dunării şi prezentarea taberelor de sculptură; vizitarea și admirarea peisajului citadin, de la înălțime, din turnul TV; oferirea turiștilor a unei mese tradiționale pescărești, cu degustarea unor vinuri din podgoriile județului Galați și din cele învecinate.

„Tragem, pentru încă o dată, un semnal de alarmă, susţinand aceste măsuri, pe care le-am identificat de mai mult timp, dar faţa de care, până în prezent, admnistraţia locală a manifestat dezinteres total. Suntem  izolaţi, într-un colţ uitat de lume, deşi dispunem de un potenţial geografic de invidiat. Noi considerăm aceste obiective extrem de importante pentru comunitate, pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a municipiului şi chiar a judeţului nostru”, ne-a declarat Bogdan Radu Brânzan, preşedintele de onoare al Asociaţiei.

„Galați, oraș port de tradiție, ce a găzduit în secolul XIX și începutul secolului XX sediul Comisiei Europene a Dunării, 21 de consulate și misiuni diplomatice, agenții navale străine, a avut regim de porto-franco,  în sec XIX, cu o activitate portuară consistentă, contribuind la înflorirea economică și culturală a urbei, se află de 30 de ani, într-un regres economic sistematic, este orașul cu rata cea mai mare de depopulare din țară, cu cel mai mare exod de tineri şi specialiști spre Transilvania și țările din Europa Centrală și de Vest, un oraș care și-a pierdut identitatea, perspectiva, predictibilitatea, complet izolat, deconectat de la marile proiecte de infrastructură ale ţării”, se mai menţionează în memoriu.

Distribuie articolul

You May Also Like