De ani buni se preumblă prin zona administrației publice locale gălățene un individ despre care mulți chiar cred că face cât un buton ruginit de la cămașa de ginerică a bunicului.
Omul e nevorbit rău de tot chiar dacă limbajul său tipic comuniștilor din perioada sinistră nu conține foarte multe cuvinte mai de Doamne-ajută!
Unii ce s-au perindat în ultimele trei decenii prin administrația publică locală l-au suspectat chiar de ușor senilism coroborat cu un infantilism acut.
Nu voi deconspira personajul decât tangențial pe finalul acestui text, motivația constând în lipsa interesului de a face publicitate unui rebut al trecutului nu foarte îndepărtat.
Nelipsit de la ședințele Comisiei de Dialog social, unde băgatul în seamă e singura sa virtute, insul are și aplecări spre contraziceri interminabile pe zone ce evident îi depășesc inteligența, cum ar fi sănătatea, învățământul ori latura de aritmetică(ca să vorbim pe înțelesul domniei sale).
Politic vorbind, a eșuat prin APR-ul lui Durbacă, chiar dacă și cu fostul șoferache șef s-a încăierat la un moment dat, când, de altfel i s-a arătat și ușa!
A mai avut, prin 2012 dacă nu mă înșel, o încercare absolut rudimentară de a reveni în politică, dorindu-și un post de deputat din partea cărui partid credeți? UDMR. Da, UDMR, chiar dacă omul nostru are așa legături cu maghiarimea cât a avut Sfânta Filofteia cu marfarul staționat de câteva zile în Halta Bolintin Vale.
CV-ul său de prezident este absolut tulburător, de fapt, în nota prestației sale de-a lungul timpului.
De la laborant și dispecer la Șantierul Naval prin 1971-1974, apoi angajat la Organizația de Tineret(!?), coordonator Departament Investiții în Agricultură la Județeana de partid (1986-1988), iar finalul comunismului l-a prins la Cooperația de Consum în poziția de Șef Birou Comercial. Imediat ce am intrat în democrație, ca mai toți foștii nomenclaturiști ce se respectă a demarat o activitate participativă, cu celebrele la vremea aceea, televizoare NEI.
Din 2003 până în prezent este mai marele Patronatului Intreprinderilor Mici și Mijlocii Galați.
Ca fudulia să fie maximă, sinistrul personaj și-a trecut în CV și unele titluri primite pe la diverse sindrofii de la care era nelipsit:
Placheta omagială acordată pentru merite deosebite de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România
• Diploma de Onoare a Radio Galaţi acordată pentru rezultatele şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Galaţi
• Titlul « Premiul Municipiului Galaţi » acordat de Consiliul Local Galaţi pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economico-socială a municipiului Galaţi.
• Premiul Express TV – « Gala între Oglinzi Paralele » pentru contribuţia adusă la îmbunătăţirea mediului de afaceri.
• « Premiul de Excelenţă » acordat de Trustul de Presă « Ambasador » din Târgu Mureş
• CECCAR Galaţi – Diplomă de merit
• Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură – Premiu de excelenţă pentru deosebita contribuţie la dezvoltarea comunităţii de afaceri gălăţene.
• Înscrierea biografiei în „Enciclopedia Personalităţilor din România” de la prestigioasa Editură Hübners Who is Who din Austria.
• Premiul Special acordat de Partidul Naţional Liberal în cadrul Galei Premiilor Partidului Naţional Liberal.
• Diplomă Specială pentru sprijinirea mediului de afaceri acordată de Cotidianul gălăţean „Viaţa liberă” în cadrul Galei speciale prin care a marcat împlinirea unui sfert de secol de la apariţia primei ediţii, în focul Revoluţiei române.
Și, ușurel, că nu e totul! Individul mai are, spune el, ceva performanțe. S-au bulucit ambasadorii și reprezentanții Corpurilor Diplomatice la Galați pentru al cunoaște pe el. Il unico Prezidente.
-la invitaţia personală a fost adus la Galaţi ambasadorul Statelor Unite ale Americii
- la invitaţia personală a fost adus la Galaţi ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii
- la invitaţia personală a fost adus la Galaţi ambasadorul Regatului Norvegiei
- la invitaţia personală a fost adus la Galaţi ambasadorul Chinei de două ori
- invitat şi adus la Galaţi delegaţii din Germania, Franţa, Moldova, China, Japonia, Olanda ş.a.
Mai puteți duce?… că mai avem…!
Dar mai lăsăm si pentru altădată. Cert este că această entitate, prezidată de Marian Filimon, conform site-ului nu mai are nicio activitate de prin 2015, când s-a lucrat la un proiect cu finanțare europeană- „Tradiția, promotoarea pescuitului actual”, pentru care s-au primit peste 290 000 lei din care peste 268 000 lei, nerambursabili.
Cred că întrebarea ce e din ce în ce mai des în mintea gălățenilor, referitoare la rămânerea mult în urmă a orașului de la malul gârlei, chiar nu-și are vreo logică din moment ce asemenea indivizi ne sfidează chiar și prin simpla prezență, nefiind de luat în discuție vreo dâră de expertiză…
