Reprezentanții PSD-ALDE-UDMR: inițiativa Fără Penali în Funcții Publice NU va avea succes

Distribuie articolul

Reprezentanții PSD-ALDE-UDMR sunt „cinstiți”: pe mai multe voci au anunțat că nu susțin inițiativa Fără Penali în Funcții Publice și spun, fără să clipească, că propunerea nu va avea succes. Se șterg la fundul urnei de vot cu semnăturile milionului de români, iar inițiativa este descrisă ca fiind „demagogică, populistă și de doi bani”.

Trecem peste limbajul colorat al indivizilor care au cotropit organigrama puterii ca să observăm că inițiativa nu ar trebui să vină de la cetățeni. Excluderea penalilor din funcții publice ar trebui să fie o chestie normală, de bun simț, de la sine înțeleasă și automat aplicată. Nu și în România. În condițiile în care președintele principalului partid de guvernământ (Liviu Dragnea-PSD) este condamnat într-un dosar la închisoare cu suspendare(sentința este definitivă) și în alt dosar este condamnat la închisoare cu executare (sentința nu este defintivă), cum ar putea parlamentarii puterii să voteze o propunere de bun simț, susținută de un milion de români?

În partidul condus de un infractor (Liviu Dragnea este condamnat DEFINITIV la închisoare cu suspendare pentru fraude electorale) sunt și oameni cinstiți care văd că le fuge pământul de sub picioare și că România se îndreaptă fix către prăpastie. Tot tămbălăul cu killerii, jandarmii și statul paralel îi folosește șefului care vrea să scape de pușcărie, dar le pică bine și unor politruci din eșalonul doi aflați în situații asemănătoare (condamnați în prima instanță, anchetați sau luați în colimator). Pentru ceilalți rămâne rușinea/revolta că au ajuns să fie folosiți de o gașcă din Teleorman.

În ceea ce privește inițiativa semnată de un milion de români, USR și-a propus ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate la închisoare să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat. Pentru asta trebuie parcurși mai mulți pași. După verificarea semnăturilor, listele împreună cu proiectul și expunerea de motive se înregistrează la Parlament, iar CCR face controlul de constituționalitate. Apoi, începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și Senat. La final, se organizează un referendum decizional care trebuie să aibă cvorum și vot majoritar.

Distribuie articolul

You May Also Like