Reforma administrativă, obligatorie de îndată!

Distribuie articolul

 

Am avut în ultimele trei decenii și ceva guvernări de stânga, de dreapta, coaliții firești și nefirești. Mai toate partidele importante au fost în acest răstimp, mai mult sau mai puțin la guvernare.

Toate formațiunile politice au subliniat, în timp, prin liderii lor, necesitatea reformei administrative la nivel național, nimeni însă neavând curajul să pună în practică acest lucru mai de grabă din rațiuni electorale dar și pentru a-și păstra armatele de primari, viceprimari, consilieri locali, județeni etc.

Recent a fost readusă în discuție tema respectivă, motivându-se cheltuielile enorme din administrație dar și situarea multor localități în exteriorul acceptabil a ceea ce ar trebui să însemne suprafață, număr de sate, populație etc.

 S-a vehiculat mai întâi varianta Regiunilor de Dezvoltare, însa aici nu s-a căzut de acord, între cei ce au fost pentru și cei ce s-au opus, fiind cumva, la timpul respectiv, o paritate. Așa că, varianta a sucombat subit…

Am avut în această vară un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, exact pe această temă.

Conform rezultatului sondajului respectiv, mai mult de 50% dintre respondenți au avut o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe.

56,1% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 39,4% sunt de părere contrarie, iar 4,5% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România în special: persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, și de asemenea, cei cu venituri mai consistente.

La polul opus, cei ce dezavuează reforma administrativă sunt tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară dar şi cei inactivi potenţial activi.

 

 De asemenea, 55,7% dintre respondenţi au declarat că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 38,2% nu sunt de acord, iar 6,1% nu ştiu sau nu au răspuns.

De la început, trebuie amintit faptul că anul trecut, 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile.

În plus, numeroase comune continuă să existe pe hârtie, deși au mai puțin de 1.500 de locuitori.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că următorii 5 ani reprezintă ultimul tren al României pentru dezvoltare prin fondurile europene. El a făcut referire la schimbările de politici economice din UE, care în viitorul buget multianual va pune un accent mult mai mic pe investițiile în infrastructură.

Referitor la reforma administrativă, premierul a afirmat:

„A devenit clar ca lumina zilei că nu mai putem continua cu actuala organizare a administraţiei, care datează din 1968, din plin regim comunist. Este evident că statul se sufocă sub propria sa greutate cu o asemenea structură, cu inspectorate, agenţii, direcţii şi autorităţi în fiecare din cele 41 de judeţe, plus sectoarele Capitalei. Această situaţie generează birocraţie şi ineficienţă, ba mai şi plătim costuri uriaşe într-un mod absolut nejustificat. România este singura ţară din Uniunea Europeană care are o lege bazată pe principiul centralismului tipic unui stat comunist. Ne situăm astfel într-o contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării UE. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, a spus Ciolacu.

Acesta a menţionat că a vorbit pe parcursul acestui an cu primari de municipii, de oraşe şi comune, cu oameni de afaceri şi cu oameni simpli şi şi-a dat seama că la toate nivelurile societăţii există „un larg consens social” cu privire la necesitatea unei reforme a administraţiei publice.

Din cele peste 3000 de unități administrativ-teritoriale, 400 de comune au sub 1500 de locuitori iar 1150 au între 1500 și 3000 de persoane. Pe de altă parte, sunt comune care au de câteva ori mai mulți locuitori decât unele unități administrative cu statut de oraș. În ultimii 30 de ani, numărul comunelor nu numai că nu a scăzut, ci a crescut cu alte 200 de noi unități administrative, care s-au desprins din entitatea-mamă.

 

 Cum se poate face schimbarea, fie ea și de durată?

 

Este limpede că vorbim despre un proces complex ce nu poate fi finalizat decât în cadrul unui nou ciclu electoral. Totul e să fie demarat ceva. Iar începutul nu poate fi decât un referendum de modificare a Constituției.. Pentru că acolo spune clar…”România este formată din comune, orașe, municipii și județe.”

Pentru asta e nevoie în primul rând de voință politică și mai puține vorbe tipic electorale.

 

Ce ar însemna reforma administrativă pentru Galați?

Sistemul regional propus pe vremea premierului Emil Boc, pare a nu mai fi de actualitate, Galațiul fiind atunci inclus, alături de județele Brăila, Buzău, Vrancea, Tulcea și Constanța, adică practic, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Ultima variantă vehiculată de autorități este de 16 județe la nivel național, Galațiul fiind plasat lângă Brăila și Vrancea.

Nu putem cuantifica în mod real ce ar însemna un asemenea plasament lângă doi vecini mai puțin dezvoltați din punct de vedere economic, Brăila, cu cel mai mic număr de administrativ teritoriale la nivel național și Vrancea, cu un număr superior de localități dar cu o mare parte a județului aflată în dificultate din punct de vedere economic.

Galațiul are în momentul de față 65 de UAT-uri, iar în ultimii 34 de ani numărul acestora a tot crescut. Au apărut astfel comunele Rădești, Suhurlui, Negrilești și Cuza Vodă.

Din punct de vedere al populației, județul Galați a avut o traiectorie cel puțin ciudată. Peste 474 000 de locuitori în 1966, 581 561 în 1977, 641 011, în 1992, 619 556 în 2002, 536 167 în 2011 și la ultimul recensământ, din 2022,  496 982 de locuitori. O depopulare masivă în anii de democrație, cu aproximativ 115 000 de persoane, la nivelul județului. Cauzele le cunoaștem cu toții, scăderea natalității, creșterea mortalității, migrația în exteriorul țării, migrația interjudețeană etc.

Autoritățile spun cam așa: Un oraș trebuie să aibă minimum 10 000 de locuitori, iar o comună minimum 5 000 de locuitori, conform datelor din ultimul recensământ.

La o primă  privire avem următoarele date:

Municipiul Galaţi – 217.851  -își va păstra statutul
Municipiul Tecuci – 32.801   -își va păstra statutul
Oraş Bereşti – 2473              -ar deveni sat
Oraş Târgu Bujor – 5946      -ar deveni comună
Bălăbăneşti – 1863               -ar deveni sat
Bălăşeşti – 1891                   -își va păstra statutul

Băleni – 1882                      – ar deveni sat
Băneasa – 1992                  – își va păstra statutul
Barcea – 5074                      -își va păstra statutul
Bereşti-Meria- 3023             -ar deveni sat
Brăhăşeşti – 9091                -își va păstra statutul
Braniştea – 3956                  -ar deveni sat
Buciumeni -2156                   -ar deveni sat
Cavadineşti – 2445               -ar deveni sat
Cerţeşti – 1942                    -ar deveni sat
Corni – 1814                         -ar deveni sat
Corod – 7030                        – își păstrează statutul
Cosmeşti – 5662                   -își păstrează statutul
Costache Negri – 2078         -ar deveni sat
Cuca – 1848                          -ar deveni sat
Cudalbi – 6614                      -își păstrează statutul
Cuza Vodă – 2281                 -ar deveni sat
Drăgăneşti – 4802                 -ar deveni sat
Drăguşeni – 4456                  -ar deveni sat
Fârțănești – 4911                  -ar deveni sat
Folteşti – 3262                        -ar deveni sat
Frumuşiţa – 5067                    -își păstrează statutul
Fundeni – 3020                        – ar deveni sat
Ghidigeni – 6212                      -își păstrează statutul
Gohor – 3154                            -ar deveni sat
Griviţa – 3293                           -ar deveni sat
Independenţa- 4371                 -ar deveni sat
Iveşti – 9584                             -își păstrează statutul
Jorăşti – 1616                           – ar deveni sat
Lieşti – 8505                             -își păstrează statutul
Măstăcani -3783                       – ar deveni sat
Matca – 11535                          – ORAȘ
Movileni – 3090                         -ar deveni sat
Munteni – 7067                         -își păstrează statutul
Nămoloasa – 1773                    -ar deveni sat
Negrileşti – 2400                       -ar deveni sat
Nicoreşti – 4037                        -ar deveni sat
Oancea – 1183                          -ar deveni sat
Pechea – 10197                        – ORAȘ
Piscu – 4127                              -ar deveni sat
Poiana – 1592                            -ar deveni sat
Priponeşti – 1786                       -ar deveni sat
Rădeşti – 1400                           -ar deveni sat
Rediu – 1610                              -ar deveni sat
Scânteieşti – 2283                     -ar deveni sat
Schela – 3509                            -ar deveni sat
Şendreni – 5065                         -își păstrează statutul
Slobozia Conachi – 3696           -ar deveni sat
Smârdan – 5342                         -își păstrează statutul
Smulţi – 1296                             -ar deveni sat
Suceveni – 1491                        -ar deveni sat
Suhurlui – 1131                          -ar deveni sat
Ţepu – 2189                               -ar deveni sat
Tudor Vladimirescu – 5032       -își păstrează statutul
Tuluceşti – 6407                        -își păstrează statutul
Umbrăreşti – 5932                      -își păstrează statutul
Valea Mărului – 3572                  -ar deveni sat
Vânători – 6926                           -își păstrează statutul
Vârlezi – 1646                              -ar deveni sat
Vlădeşti – 1829                            – ar deveni sat.

Deci, un municipiu reședință de județ, un municipiu, două orașe (altele decât cele existente în prezent), 19 comune și restul sate…

 

 


Distribuie articolul

Ai putea fi interesat și de: