Specialist în alimentație: „Politica fructului interzis nu ne va ajuta să rămânem sănătoşi”

Distribuie articolul

Politica fructului interzis sau taxarea suplimentară, de la 1 ianuarie 2018, a alimentelor al căror consum are impact negativ major asupra sănătății, printre care şi cele cu un conţinut sporit de zahăr, nu ne va determina să mâncăm sănătos! O spune prof. univ. Rodica Segal, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi, care e de părere că evitarea acestor alimente se poate face doar printr-o campanie de conştientizare, care ar trebui să înceapă încă de la vârsta preşcolară. E nevoie de un Program naţional de nutriţie şi alimentaţie care să vizeze si educarea consumatorului în sensul selecției optime și consumului adecvat al alimentelor. Specialistul atrage atenţia asupra faptului că mâncărurile arătoase şi prezentabile nu sunt şi sănătoase.

„De la o alimentaţie tradiţională, bazată pe produse cu un grad mic de prelucrare, în care ponderea o aveau cerealele, leguminoasele, legumele şi fructele s-a trecut brusc la alimente prelucrate şi industrializate, cu o mare varietate de prezentare datorită coloranţilor, aromatizatorilor, în general a aditivilor care li se adaugă, dar de o mare monotonie nutriţională şi chiar dezechilibrante pentru organism. Atracţia sporită gustativă şi vizuală a unor produse industrializate conduce, în mod obligatoriu, la reţinerea acelor alimente mai albe, mai limpezi, mai dulci sau mai frumos colorate dar care nu posedă în mod automat şi calităţi nutritive bune. Este deja cunoscută atracţia pentru pâinea albă, pentru zahărul cât mai pur, pentru uleiul foarte limpede sau pentru produsele dulci care sunt preferate fructelor proaspete. Aceste opţiuni cauzează carenţe nutritive, iar consecintele sunt obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, bolile autoimune etc.”, explică prof. univ. Rodica Segal.

Educaţie nutriţională încă din şcoală

Dacă vrem să avem oameni sănătoşi şi veseli, cu o speranţă de viaţă comparabilă cu cea europeană, trebuie să începem să formăm deprinderi de nutriţie corectă, încă din şcoală.

„Educaţia nutriţională trebuie să înceapă în creşe, cămine şi grădiniţe. Şi trebuie să continue şi cu publicul larg: prin publicaţii/mass-media, emisiuni TV susţinute de specialişti în domeniu, politici de promovare a produselor, ambalaj etc. Nu limitarea forţată a consumului alimentelor nu prea sănătoase, ci formarea unui comportament alimentar corect reprezintă soluţia îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. Este necesară o comutare a preferinţelor de la alimente rafinate, limpezi, dulci, de tip fast food etc., chiar cu orice preţ, spre cele sănătoase, mai puţin prelucrate, dar mai hrănitoare. O informare nutriţională bine gândită şi susţinută poate conduce la o schimbare esenţială a unui comportament alimentar greşit şi la formarea unor deprinderi de consum corect, cu implicaţii spectaculoase asupra sănătăţii unei populaţii”, concluzionează prof. univ. Rodica Segal.

Mai spunem că România nu are, în prezent, un Institut Naţional de Nutriţie iar problemele specifice acestui domeniu sunt abordate sporadic şi neorganizat.

Distribuie articolul

You May Also Like