Arată bine podul de la Brăila în schițele plimbate pe sub nasul românilor. Este cea mai mare lucrare din România postrevoluționară și unul dintre cele mai mari poduri din Europa. Problema este că prin alte părți lumea le folosește, la noi podul este bun de pus deasupra patului, în ramă.
De luni de zile auzim că autoritățile lucrează pentru a urni proiectul podului de la Dunăre. Rezultatele întârzie pentru că podul fotogenic s-a rătăcit în licitații. Deși se dă de ceasul morții, Compania Națională de Drumuri nu a reușit să găsească firme dispuse să proiecteze și să execute lucrările de relocare a rețelelor electrice, de gaze, de apă și de telefonie din zona în care va fi construit obiectivul. La licitațiile organizate până în prezent fie nu s-a prezentat nici un ofertant, fie au existat contestații. Iar piciorul imaginar al podului peste Dunăre bate pasul pe loc.
Nici cu exproprierile nu-i treabă ușoară. Angajații statului au transpirat încercând să găsească soluții, dar tot fără rezultate palpabile. Cică procedura de expropriere este de durată, având în vedere că legea prevede parcurgerea unor pași obligatorii, pornind de la documentațiile cadastrale și terminând cu despăgubirea persoanelor expropriate. Este vorba despre 460 de terenuri din județele Brăila și Tulcea, în suprafață totală de peste 122 de hectare. Treaba merge greu, dar în avantajul companiei care a câștigat licitația pentru realizarea podului și care ar putea solicita despăgubiri uriașe pentru mocăiala statului. În plus, povestea ar trebui să aibă happy-end și pentru proprietarii terenurilor despre care umblă zvonul că ar fi persoane importante.
Contractul pentru realizarea podului de la Brăila are valoarea de 433 de milioane de euro, fără TVA, și a fost semnat în luna ianuarie de reprezentanții Guvernului și ai companiilor din Italia și Japonia. Lucrarea conține podul, dar și execuția pe 23 de km a drumului principal Brăila – Jijila şi a drumului de legătură cu DN22, Smârdan – Măcin. Chiar dacă a fost prezentată ca o mare investiție de infrastructură, Guvernul a alocat anul acesta doar 1% din fondurile necesare proiectării și execuției obiectivului. Probabil, guvernanții nu s-au grăbit pentru că știu că în România nimic nu merge conform graficului.
