Am primit scrisoarea lu’ matale și îți mulțam fain că te-ai gândit cu interes (ori ba?) și la noi, ăști de mai votăm din când în când.
Amu, că ți-om fi dragi așe mai garantat n-am putea băga mâna-n jar dar un țâr de dreptate sper să fie în treaba asta.
De la început ne spui merci că am avea un rol dintre cele mai important în tot ce se întâmplă prin municipiul (pentru oraș, meri mintenaș la Costică, la Bujoru!) ce cu adâncă empatie încă îl mai populăm. Pentru că ne dorim mai mult asta-i chestie de mentenanță cerebrală pe-aici, pe la malul gârlei.
Spui că împreună am putut realiza lucruri ce păreau cândva imposibile și e ceva schimbare în bine. Ei, aș! Noi, mai modești așa! Meritul e doar a lu’ matale, nu putem noi să ne împovărăm cu osteneala cumva dusă până peste cap a realesului nostru. Cum spuneam, cu implicarea e de mulțumit Sfăntului Duh, dar la înțelegere și răbdare ar putea fi un cuvânt de zâs. Pe ici, pe acolo, prin părțile esențiale, aste lucruri s-au cam gătat că n-ai avut de trebuință și-ai lăsat multe vrejuri de capul lor. Fie cei ce lucră la matale, fie ceva ce trebe să faci și ai ațipit între timp, fie că ne blagoslovești cu noi și noi dijme an de an și alte finețuri de genul…
„Împreună am găsit calea potrivită pentru ca orașul (iară orașul?) nostru să devină unul modern, deschis și primitor.”
Zici?
Da. Am nimerit fix Calea Lactee și calea ferată din Gara Barboși, imediat, prima după Filești…
Modern, cred că te refereai la ceva shopping la magazinul ăla vechiu din centru de-i spunea așe pe vremuri, deschis, asta nu se pune că garantat toate-s deschise iar primitor, poate, dar depinde de sens. Cu colindu’ ori pentru ceva turiști ce-i invitase-și să ne viziteze țintirimul „Eternitatea” sau poate să-i ducem un țâr pe insuliță ceia din centrul gârlei la un mic și-o bere?
Gătatul răvașului nu-i sigur marcă înregistrată Pucky, pentru că are ceva din aerul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Dr. Petru Groza si Ion Gheorghe Maurer la un loc. Plus bonus, Ștefan Voitec și Suzana Gâdea. Asta ți-o spun așe, direct pentru a urechi autorul.
Și, în sfârșit o veste bună! „Continuăm!”
O ce veste minunată…! Amu, ce să mai zic? Mulțam fain Doamne că avem ce-mbuca, că avem bulendre a ne-mbrăca, că nu suntem betegi și că avem păstori cu drag de oameni.
