Gălățenii, ca mai de altfel mare parte din români sunt mari amatori de bâlciuri, șușe și de doi poli ceva… căpușe.
Nu prea mai e virusul prin zonă așa că ne-am pus pe treabă și am revenit la strămoșeștele obiceiuri ce ne-au marcat existența.
Dacă anul acesta, cât și cel din urmă, am sărit de groaznicul Festival al scrumbiei, capodopera a socialiștilor locali, nu ratăm Street Food, un soi de potol la ulița mare și iată, Festivalul Plăcintelor. Importat din zone mai cu apetit pentru plăcintăreală cum ar fi Dobrogea sau Bucovina, noi cu ce să venim așa mai nou decât cu câteva brânzoaice și niscai foietaje parțial apretate.
Dacă actul de cultură încă se arată timid la malul gârlei, facem și noi ce putem, cum ar spune un celebru cântăreț din Vamă: Poale’n brâu de pe la mămuca și plăcintăreală ca la tătuca…
În week-end, în Centru, la P-uri…
