Astronomii din Galați au făcut o nouă descoperire de senzație

Distribuie articolul

O nouă descoperire astronomică importantă a fost făcută la Galați. În noaptea de 27 spre 28 aprilie 2020, în timpul activităților de supraveghere fotometrică, realizate în nebuloasa IC 1396, specialiștii în astronomie de la Complexul de Științe ale Naturii au observat variabilitatea în luminozitate a unei stele slab strălucitoare.

Pentru confirmarea variabilității și stabilirea tipului acestei stele variabile, s-au folosit datele publice de fotometrie de la survey-ul Zwicky Transient Facility (ZTF). În urma analizei curbei de lumină, s-a constatat că este o stea variabilă necunoscută de tipul EW (W Ursae Majoris) și s-a determinat minimul și maximul strălucirii, dar și perioada de variabiliate care este de aproximativ 8,77 ore.

Toate aceste date au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile.

„Echipa care a realizat toate aceste lucruri a fost formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Gabriel Neagu și Dominic Zlat, membrii  ai Astroclubului ”Călin Popovici” din Galaţi, Gabriel Murawski, de la Stația de observare a tranzitului exoplanetelor din Suwałkach (SOTES) Polonia și Sam Deen, de la Northern Arizona University (USA). Astronomii Gabriel Murawski și Sam Deen fac parte și din echipa World Wide Variable Star Hunters. Steaua variabilă, descoperită în dreptul nebuloasei IC 1396 din constelația Cefeu, a primit denumire de Galați V15, precizează reprezentanții Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Galați.

În continuare se pot vedea mai multe detalii tehnice despre această stea variabilă:

https://www.aavso.org/vsx/index.php?view=detail.top&oid=1545355

Stelele variabile de tip EW (W Ursae Majoris) sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce determină să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

Nebuloasa IC 1396 este o nebuloasă de emisie, situată la aproximativ 2.400 de ani-lumină distanță față de Pământ, în constelația Cefeu. Aceasta este un amestec de praf și gaz cosmic în care se formează noi stele. Folosind metoda paralaxei fotometrice, cu date extrase din catalogul Gaia DR2, s-a calculat distanța până la această stea variabilă, care se găsește în dreptul nebuloasei IC 1396, aceasta fiind de aproximativ 13.600 ani-lumină.

În perioada iulie 2012 – aprilie 2020 a fost realizat un survey fotometric la Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi. Aceste obsevații astronomice au fost realizate cu ajutorul a două telescoape: Ritchey–Chrétien f/8 cu diametrul oglinzii principale de 400 mm și Newton f/4 având oglinda de 200 mm. În urma acestor observații și analizei datelor obținute, au fost descoperite 15 stele variabile.

Pentru căutarea și descoperirea acestor stele variabile s-au realizat 59 de nopți de observații, iar suprafața cerului care a fost fotografiată cu ajutorul celor două telescoape a fost de 148 grade pătrate. Pentru a întelege acest lucru, trebuie să ne imaginăm că diametrul unghiular al Lunii în faza de Lună plină este 0,5 grade. În urma unui calcul elementar, rezultă că suprafața de cer fotografiată în timpul survey-ului fotometric, la Observatorul astronomic din Galați, este echivalentă cu acoperirea cerului de 592 de Luni pline.

Distribuie articolul

You May Also Like