L-am urmărit ieri pe primar în tribunele stadionului Oțelul la partida decisivă contând pentru barajul de promovare în liga secundă.
N-aș putea spune că s-a prezentat cu ștaif, dimpotrivă, miza partidei apăsând vânjos și pe cel ce anual contribuie, bineînțeles din bani publici, la bugetul clubului fanion al Galațiului.
In prima parte a partidei, mai ales până la deschiderea scorului, Pucky a ales un comportament de socios, fără a apela însă la măscările specifice „funcției” de suporter.
Zilele trecute însă, între două declarații politice ce le-a dat doar să ne mai amintim de domnia sa la malul gârlei, a revenit cu o „gogoriță” mai veche, dragă lui, pe care o aruncă în eter probabil după nopțile în care e certat cu somnul.
Acum câteva luni bune, ne prezenta cât de atractiv ar putea fi Galațiul pentru turiști, câte parale ar putea lăsa ei pe-aici, indicând în acest sens și un punct turistic: Cimitirul „Eternitatea”.
Acum, na ca tot omul, am vizitat mai toată țărișoara asta, dar sincer, n-am avut apetit pentru a vizita vreun cimitir.
Și nici nu cred că s-ar obosi vreun turist să bată drumul la Galați pentru a descinde la „Eternitatea”.
După ce probabil și-a dat seama sau a fost informat că povestea în cauză frizează ridicolul, a ales altă variantă. Tot pentru turiști.
Turnul de televiziune. Ok. Peisajul privit de la acea înălțime e interesant. Dar chiar și-așa, tot e prea puțin. E știut faptul că acolo, la înălțime funcționează o cărciumă. Și evident, între două pârjoale și-un pahar de „Dolănescu” mai poți trage cu ochiul pe-afară. Dar în rest?
Cât poți sta acolo? O oră, două! Și după aia?Trimiți turiștii prin cimitir…?
Zău, astea sunt așa scoase la colțul Primăriei între două înghițituri de apă chioară.
Pe bune, domn primar? Asta-i expertiza pe turism?
