Poluarea aerului ucide aproximativ 7 milioane de oameni în întreaga lume în fiecare an și că 9 din 10 persoane respiră aer care depășește limitele pentru poluare stabilite.
În 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu particule fine. Cele mai ridicate niveluri de poluare au fost înregistrate în Europa de Sud-Est. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat poluarea aerului, în special cea cu particule fine, ca fiind principala cauză de cancer. România este una dintre cele opt țări în care emisiile poluante au crescut între anii 1990 și 2018.
Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător, fiind responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare. Există două tipuri de PM: cele grosiere și cele fine. Ultimele sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer deoarece dimensiunea lor scăzută le permite să traverseze plămânii și să ajungă direct în sânge.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului cauzează boli care determină rate mai mari de deces în urma îmbolnăvirii de Covid-19. 29.230 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, țara noastră aflându-se pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori. Se constată că poluarea omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere.
România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, conform Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020. Totodata, la nivel european, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor datorate poluării(€1.810/pers)
Cu un punctaj de 4,7 din 10 puncte acordate, Galațiul se situează pe locul II în topul celor mai mari 15 orașe din România, în privința reducerii poluării, în ultimii doi ani.
Observatorul Român de Sănătate a analizat activitatea autorităților locale din cele mai mari cincisprezece orașe românești și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani. La fel ca în ediția precedentă clasamentului, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile împotriva poluării. Primăriile care acționează cel mai decis în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Brăila, Bacău și Constanța.
Analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
1.Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
2.Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
3.Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
4.Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
5.Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
Pentru a contracara cât mai rapid efectele devastatoare ale poluării aerului asupra sănătății cetățenilor, Observatorul Român de Sănătate recomandă autorităților locale implementarea cât mai rapidă a următoarelor măsuri:
Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice.
Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare.
Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța).
Modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celor care nu poluează.
Interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul orașului (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris).
