Pasajul subteran din Centrul oraşului: mai bine-l ocoleşti decât să-l treci

Distribuie articolul

Mizerie, tavan deteriorat, pereţi murdari şi coşcoviţi, miros greu de suportat, aşa se prezintă, la ora actuală, Pasajul Dunărea, singurul loc subteran de trecere din Galaţi aflat chiar în buricului târgului.

Construit cu scopul de a fluidiza traficul din zonă, locul pare desprins dintr-un ghetou al groazei. Bucățile groase desprinse din tavanul şubred şi urmele de apa pluvială scursă peste tot sunt semne ale pericolului pe care ti-l asumi în caz ca te încumeţi să intri. Construit în 1970, pasajul nu mai este demult o prioritate pentru autorităţile locale. Blocate în mendrele unor vorbe goale că îl vor include într-un proiect mai amplu de reabilitare a Centrului, autorităţile, promit şi tot promit… că doar nu le doare gura. Fapte, ioc!

Urmele evidente lăsate de dârele apei infiltrate pe toată suprafața sunt un alt semn ca şandramaua din inima urbei abia se ţine să nu se prăbuşească. Atmosfera de tomberon din grota numită pompos „pasaj”nu mai amintește nimic de ceea ce a fost odată: un loc sigur, iluminat, civilizat şi curat. Ca o cireaşă pe tortul nepăsării aleşilor noştri care se tot succed prin Consiliul Local, grota insalubră este împodobită pe deasupra cu zorzonele florale vioaie, mândre-n soare. Ceea ce nu înţelege administraţia locală e că nici panseluţele plantate parcă-n ciudă, nici pospaiul aruncat în anii trecuţi ca să fie, pe pereti şi tavan, nu vor colora şi nu vor ascunde jigăreala de pe dedesubt ca să nu mai vorbim ca nici nu vor preveni vreo nenoricire în cazul unei prăbuşiri. Pasajul trebuie, în primul rand, consolidat. În caz contrar, mare ne-o fi mirarea cand ne-om trezi cu vreo masină trecută prin el, izbită mai apoi de caldarâmul subteran. Atunci, va răspunde, oare, cineva?!

Distribuie articolul

You May Also Like