Sincer, mă macină al naibii de tare o curiozitate legată de traiectoria și evident parcursul politic al liberalilor gălățeni, cu precădere în ultimele șase luni.
N-am găsit logica orșicât aș fi căutat-o!
Numai un novice în politică ar fi mers pe mâna Câțului cu o singură excepție, ce probabil s-a și întâmplat. Evident, prin interpuși, a fost demarată o promisiune de pomeni la nivel național, cu precădere în zona administrației publice locale dar și a unor lideri de organizații aflați în antiteză cu liderul de atunci al PNL, Ludovic Orban.
La fel de evident, iar în această publicație s-a consemnat la vremea respectivă, era faptul că PNL cu Florin Câțu- lider de tarla, n-avea nici un viitor iar toate șansele de a duce partidul în gard erau cumva solide.
Că omul poate, repet, poate, e un finanțist de excepție, un bun național al zonei financiar-bancare, e de discutat. Politic vorbind, e din alt film. Am avut ocazia să-i ascult un discurs la nici doi metri distanță. Serios. N-am înțeles nimic. Am ascultat înregistrarea respectivă de câteva zeci de ori pentru a desluși onomatopeele Câțului. Nici o legătură cu oratoria unui Radu Câmpeanu, de exemplu, o sfărâmare crudă a cuvintelor asezonată cu bâlbâieli dureroase pentru orice timpan, fără un vocabular cumva elevat, prin definiție, un personaj de uz intern.
Ce-or fi găsit George Stângă și ai lui, ce-i drept, unii dintre ei, la Câțu și abjecția politică numită „Festivalul Democrației”?
Atât rău a făcut PNL acest personaj, ca să nu mai vorbim de locatarul pentru încă doi ani al Cotrocenilor, de numa-numa, vorba ardelenilor cu fainoșag la purtător.
De ce ați ajuns în sclavie la socialiști? De ce ați amanetat la preț de nechezol principiile liberale? De ce ați obligat electoratul de dreapta să se pupe adânc cu pesediștii, după ce au înghețat mai acum câțiva ani prin Piața Victoriei și prin marile municipii ale țărișoarei? De ce ați sacrificat proprii oameni doar ca să le faceți pe plac noilor parteneri de conjunctură?
Sigur, aș avea și răspunsurile la toate aceste întrebări, și poate și-o notă definitorie ce vă guvernează dar mă tem că literele s-ar prăpădi de jenă.
Dar chiar așa. De ce…?