După trei zile prin vestul național m-am întors cu un nivel de expertiză mult mai consistent în ceea ce privește administrația publică locală, în special în zona atragerii de fonduri europene și a construcției bugetare.
În prima zi a săptămânii am stat la povești preț de o oră și un pic cu președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. Fostul primar al municipiului Oradea este unul dintre cei mai respectați edili la nivel național, municipiul reședință de județ cunoscând sub administrarea sa o dezvoltare fără a putea fi comparată cu a altui edil din țară. Serios. Poate ușor prea grav, Ilie Bolojan a fost cel care a dat semnalul în țară la acest început de mandat în privința aparatelor suprapopulate de la nivelul Consiliilor Județene.”După o analiză riguroasă am redus aparatul de la 174 de posturi la 88. Nu am redus de dragul de a reduce ci doar după ce s-a evaluat activitatea fiecărui funcționar din ultimii ani. Ca să știți la ce nivel eram. 270 de mii de euro în fiecare lună era fondul de salarii. Incredibil! O organigramă extrem de stufoasă, iar pe alocuri unele competențe se regăseau la mai multe persoane. 11.000 de lei era salariul brut lunar al unui director general din CJ, 8000 de lei încasa un șef de serviciu și 6000, un consilier. Am preferat să nu umblăm la cuantumuri ci doar la numărul posturilor și plusvaloarea pe care o poate da fiecare.” ne-a spus Ilie Bolojan.
Este de notorietate faptul că pe timpul mandatului său la Primărie, Oradea a fost campioana atragerii de fonduri europene. Cu un buget anual din venituri proprii de peste 70 de milioane de euro din care 15-20 milioane de euro intrau automat an de an în circuitul investițional, Oradea a intrat recent in Top 10 în ceea ce privește numărul populației (221 861 locuitori). Cu o suprafață comparabilă cu cea a Galațiului – aproximativ 5500 de hectare, Oradea este municipiul ce asigură 25 de metri pătrați de zonă verde fiecărui locuitor, cel mai mare nivel în plan național, în condițiile în care normele UE impun 26 de metri pătrați.
Revenind la atragerea de fonduri europene, vorbim de proiecte ce totalizează 300 de milioane de euro, din care 180 milioane deja rezolvate. Un serviciu, poate cel mai important, unde există o echipă de 18 oameni care asta fac. Vânează proiecte, aplică, urmăresc eligibilități și pun în aplicare.
Îl las pe președintele Bolojan pentru că, îmi spune că dacă la Oradea lucrurile sunt ok, pentru întreg județul Bihor, unde are în prezent competențe, e de muncă. Înainte de plecare îl întreb ce știe de Galați, de infrastructura locală și județeană. Ușor detașat îmi spune că e clar că-i mult de treabă, iar dacă nu suntem la un nivel acceptabil nu-i neapărat din cauza celor ce s-au perindat prin administrația publică locală ci a poziționării geografice, a mentalităților locului și a influențelor de la răsărit. Îl suspectez instant de prea multă eleganță, dar îmi țin părerile pentru mine. „Aveți acolo o mină de aur pe care n-ați prea pus-o în valoare. Dunărea!”
Luăm drumul Clujului pentru o discuție cu Emil Boc, alt primar ce a performat în ultimii ani.
Jovial, și bine organizat pentru întâlniri pe vreme de pandemie, Emil Boc ne spune că în exercițiul financiar 2016-2020, au fost depuse proiecte ce au totalizat 420 milioane euro. Pentru cei 303 047 de locuitori ai municipiului Cluj Napoca, în special ultimii 10 ani au adus o dezvoltare profundă bazată pe proiecte serioase.”Fără să dau nume, e cunoscut faptul că au fost primari care au aruncat cu bani publici pentru tot felul de acțiuni heirupiste – concerte tip șușă, pseudo-festivaluri de sarmale, usturoi sau pâine sau alte năzdrăvănii. Am aflat că un asemenea concert din București organizat anii trecuți de Primăria Capitalei a avut exact același buget ca și cel pentru care noi am dalat întreg Centrul Istoric. Ei vă dați seama ce priorități sunt pentru unii edili… ” ne-a spus Emil Boc.
Câteva cifre: 15,5 milioane euro pentru eficiența energetică, 5,3 milioane euro în sănătate, 100 milioane euro pentru transportul public și 150 milioane euro, Centura metropolitană.
Ceea ce e remarcabil este că pentru fiecare leu public colectat din taxe, Primăria atrage încă 2,54 lei din fonduri europene și elvețiene. 148 milioane lei totalizează colectarea la Cluj Napoca în timp ce fondurile europene reprezintă dublul acestei sume.
Nu mai intru în detalii privind oportunitățile pe care le oferă Clujul în zona universitară, cea medicală sau cea culturală. Îmi spune pe final că la Asociația Municipiilor din România, for ce-l prezidează, este coleg în echipa de conducere cu primarul Galațiului cu care este convins că va lucra foarte bine.
Da. Poate.
La întoarcerea în Galați citesc prin presa locală un articol care face referire la faptul că Pucky suplimentează fondul de salarii și cheltuielile de funcționare cu 1 milion de lei din excedentul de anul trecut. Poate sunt banii pe care n-a mai apucat să-i cheltuie pe artificiile de Anul Nou.
Cam așa arată diferențele de mentalitate și impotența de viziune a celor din administrația publică locală gălățeană. Unii cu fondurile europene și proiectele de dezvoltare, alții cu lefurile, cu banii de curățenie, zugrăveli și alte festivaluri culinare.
Apropos, Costică ot CJ, unde naiba sunt șoselele alea noi cu care te lăudai prin campanie electorală în toamna trecută? De la Tecuci la Galați îți vine să-ți iei mașina în spate și să o pornești agale la vale
Ne trezim și noi un țâr…?
