Acestea vor fi nevoite să solicite și să prelucreze mai puține date personale.
O propunere legislativă are toate șansele să fie pusă curând în aplicare, aceasta vizând mai toată populația țării.
Printre altele, instituțiile publice vor mai putea cere doar date de identificare precum nume, prenume, cod numeric personal (CNP) ori detalii privind actul de identitate, în cazul persoanelor fizice, și denumirea și codul unic de identificare (CUI), în cazul firmelor. Astfel, regula minimizării prelucrării datelor personale, stabilită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), va fi aplicată și de către instituțiile publice.
În esență, pentru a reduce datele personale colectate și prelucrate în cazul solicitărilor formulate atât de persoanele fizice, cât și de firme către instituțiile publice de la noi, prin acest act normativ se stabilește o listă clară, mai scurtă decât cea existentă în prezent.
Mai exact, proiectul prevede că “se interzice instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice locale și centrale să solicite” alte date de identificare decât:
- nume și prenume, CNP, tipul, seria și numărul actului de identitate – în cazul persoanelor fizice;
- date referitoare la denumire, forma de organizare, CUI și adresa sediului social – în cazul persoanelor juridice.
Astfel, minimizarea prelucrării datelor personale, prevăzută în GDPR, se va aplica și instituțiilor publice.
Potrivit inițiatorilor măsurii, în prezent, de multe ori, persoanelor fizice li se cer date precum data nașterii, deși reiese din CNP, domiciliul, instituția emitentă a actului de identitate sau data emiterii lui, informații care fie sunt irelevante, fie sunt deja cunoscute de autorități.
În aceste condiții, o persoană în vârstă, de exemplu, trebuie să piardă mult timp completând o simplă cerere către autorități, iar funcționarii alocă, de asemenea, mult timp, introducerii în sistemul informatic a acestor date neimportante sau deja existente.
Apoi, după cum apare în nota de fundamentare a proiectului, “prin eliminarea cerințelor inutile, printre care și domiciliul persoanei, se asigură și o mai bună respectare a datelor cu caracter personal, având în vedere că accesul la anumite documente ce conțin astfel de date nu este întotdeauna securizat”.
