De câțiva ani buni, autoritățile gălățene se tot laudă cu așa zise performanțe, că vorbim despre infrastructură, de investiții majore în diverse domenii- sănătate, educație, agricultură iar mai nou batem câmpii cu calitatea aerului, care după unii ar fi cea mai dintre cele mai…
Nu spune nimeni că nu se fac eforturi, că nivelul atragerii de fonduri comunitare n-ar fi pozitiv, însă dacă intrăm pe comparații, decalajul imens față de unitățile administrativ teritoriale de același rang, duc toate declarațiile ce vizează marile realizări, într-un absurd de toată frumusețea.
Avem 42 de județe. Multe. Chiar foarte multe, dar asta e o altă poveste și încă așteptăm mult discutata reformă administrativă. Pentru că nu e normal ca statul, prin instituțiile sale bugetare, să fie după aproape trei decenii și jumătate de democrație, principalul angajator într-un Galați, unde economia privată, sufocată de legislații anapoda, nu s-a putut dezvolta exclusiv din cauza politicienilor și a inepțiilor emise de aceștia.
Conform datelor centralizate la ultimul recensământ (2021), județul Galați este pe locul 15 la nivel național în ceea ce privește populația și pe locul 5 dacă ne raportăm la densitatea populației pe kilometru pătrat (111), fiind devansat de Ilfov, Prahova, Iași și Dâmbovița.
Același centru de studii care nu cu mult timp în urmă plasa municipiul Galați pe loc fruntaș privind calitatea aerului, și aici ne referim la Institutul pentru Orașe Vizionare, via City Index, condus de ex-PR-ul lui Traian Băsescu, Felix Tătaru, ne aruncă într-un nou clasament fix în „lumea a treia”.
Vorbim practic despre o analiză de performanță urbană a celor 41 de municipii reședință de județ din România.
Aici, Galaţiul se află cum spuneam în zona trei de performanță, criteriile luate în calcul fiind calitatea, prosperitatea şi vibraţia, componente care evidențiază aspecte-cheie ale dezvoltării.
„Calitatea” reflectă atractivitatea orașului, ”Prosperitatea” se referă la puterea economică, iar ”Vibrația” sintetizează dinamismul cultural, social și demografic.
Pe baza acestor criterii, Galaţiul ocupă locul 29 dintre cele 41 de municipii, fiind practic pe ultimul loc al celei de-a treia listă de 10 capitale de județ.
În Moldova, cele mai atractive municipii sunt Iași și Suceava, Galațiul fiind plasat chiar și în urma Bacăului dar și a municipiului Piatra Neamț.
Tot în această regiune, mai slab decât noi stau Botoșani, Vaslui și Focșani.
În zona extracarpatică avem doar două municipii aflate în Top 10, Iași și Constanța, plus Capitala- București, celelalte 7 aflându-se în Transilvania și Banat (Timișoara, Oradea, Cluj Napoca, Brașov, Alba Iulia, Sibiu și Târgu Mureș).
Printre municipiile aflate în urma Galațiului, pe lângă cele enumerate din Moldova, mai regăsim Brăila, Tulcea, Slobozia, Călărași, Giurgiu, Alexandria, Buzău și Drobeta Tr. Severin.
Așadar…și prin urmare… chiar dacă, în mod cert, autoritățile gălățene vor evita orice comentariu privind această ierarhie, deloc măgulitoare pentru Galați și gălățeni, așteptăm ca pe viitor să arate mai multă decență când fac referire la marile realizări, când ne aiuresc cu creșteri ale nivelului de trai ori când deformează în mod voit, chiar ticălos, realități evidente.
