Amestecate. Mare parte vor fi în mod cert populiste, fără baze economice serioase, dar acestea le vom observa mai cu seamă în a doua parte a anului.
Până atunci însă, guvernanții ne vor delecta mai ales cu măsuri punitive, la scară largă aș putea spune.
Chiar dacă politicienii tot bat câmpii cu deviza „fără măriri de taxe și impozite”, nu ne aflăm decât în fața unei glume proaste, chiar foarte proaste. Acestea, taxele și impozitele se vor mări, legal, cum spun ei cu rata inflației, și parcă ne aducem aminte ce inflație am avut în 2023.
Apoi, chiar din prima zi a anului, onor Guvernul a mărit accizele la carburanți, prețurile fiind mai mari cu 30-40 de bani mai mari pentru un litru de motorină, de exemplu.
Avem buget, votat, adoptat și promulgat, ceea ce este un lucru bun. Că el, pentru unii va fi funcțional din februarie, e altă poveste.
Ne așteptăm ca, mai ales în prima parte a anului, fiscul să execute din toate pozițiile, pentru a fi perioada electorală alimentată din plin. Pentru autoritățile centrale sau locale. Din iunie, mai la vale, se va deschide sezonul pomenilor electorale, a bâlciurilor fără de sfârșit, a cheltuielilor aiuristice și, legal, a costurilor deloc de neglijat cu actele electorale propriu-zise.
Economia va funcționa, de fapt se va încerca să funcționeze, în mare măsură cu fonduri externe prin diverse programe, și aici ne referim la investițiile în marea infrastructură.
Dar și aici, e nevoie de co-finanțări, de trecerea unor bariere pentru a putea accesa aceste finanțări, iar din câte ne reamintim, avem, la nivelul țării, unele restanțe care ar putea genera oricând blocaje, cumva neașteptate.
În zona politică, vom avea lapte și miere pe toate autostrăzile existente. Adică, puțin ca să ajungă la toată lumea…
Promisiuni, promisiuni și iar promisiuni.
Conform unui sondaj efectuat de către IRES, pe finalul lui 2023, așteptările românilor de la anul electoral 2024 sunt destul de scăzute: dacă unul din cinci români crede că după cele patru runde de alegeri de anul viitor viața va fi mai bună pentru toți cetățenii din România, doar 16% dintre respondenți cred că alegerile vor avea un impact pozitiv asupra propriei vieți.
Tinerii și respondenții cu educație scăzută sunt mai optimiști cu privire la efectele pozitive ale anului electoral 2024.
De altfel, așteptările românilor cu privire la nivelul propriu de trai în 2024 sunt concordante cu așteptările pe care le au pentru țară: în timp ce o treime (33%) crede că anul viitor va trăi mai bine decât în acest an, o proporție similară (34%) dintre intervievați cred că 2024 va fi la fel cu acest an, iar 31% speră că vor trăi mai bine decât în 2023. În timp ce optimiștii se regăsesc în proporții mai crescute decât media în rândul tinerilor, pesimiștii sunt mai mulți în rândul bărbaților și a respondenților cu vârste între 36 și 65 de ani.
Așteptăm finalul de mandat atât pentru aleșii locali dar și pentru parlamentari și europarlamentari să le vedem și analiza atât realizările cât și nerealizările. Avem toate programele sau mă rog, promisiunile din campaniile electorale precedente și le vom „scutura” împreună aici.
Dar până atunci, mai e vreme. Un țâr de vreme în vremuri complicate…
