Universitatea Danubius a găzduit, timp de 2 zile, un eveniment unic în țara noastră, organizat de Clubul Leo Alpha Danubius Galati, LEO MOOT 2023, la care au participat tineri liceeni pasionați de domeniul științelor juridice, dar și de leadership și oportunități de dezvoltare.
Evenimentul a fost organizat sub forma de procese simulate și a fost structurată pe 3 secțiuni: Drept Penal, Curtea Europeană de Justiție și Drepturile Omului.
Dezbaterile au fost centrate în jurul unor cazuri celebre din aceste domenii, de exemplu, cazul Elodia, Cazul Gambia vs Myanmar sau Irlanda vs Regatul Unit al Marii Britanii (1978).
Un caz ce a stârnit multe controverse și a șocat mii de oameni, cazul Elodia a fost demarat în urma dispariției acesteia in toamna lui 2007. Misterul ce planează in continuare asupra acestui caz este locul unde cadavrul a fost ascuns și modalitatea de a scăpa de acesta. Între juriști s-a instalat o controversă: A procedat corect instanța română atunci când l-a condamnat pe Cristian Cioacă la 15 ani si 8 luni de închisoare, deși proba principală, cadavrul Elodiei Ghinescu, lipsea? Daca Elodia Ghinescu trăiește? Ar putea Cristian Cioacă să fie eliberat din închisoare?
Cel de al doilea caz dezbătut a suscitat, din nou, atenția liceenilor. Aplicarea Convenției privind prevenirea și pedepsirea cazului de genocid între Gambia și Myanmar a fost adusă în fața Curții Internaționale de Justiție în 2019. Gambia a acuzat Myanmar de genocid împotriva poporului musulman Rohingya situat în statul Rakhine. Gambia a argumentat că armata birmaneză a luat parte la crime împotriva minorităților etnice și religioase precum violul, omorurile în masă și distrugerea proprietăților private. În plus, reclamanta a susținut de asemenea că Myanmar nu a reușit să pedepsească aceste crime în consecință. Myanmar, pe de altă parte, insistă că faptele au fost făcute în legitimă apărare și critică intervenția Curții Internaționale de Justiție, întrucât consideră că aceste probleme ar trebui abordate la nivel local. Acest caz scoate la iveală întrebări vitale despre responsabilitatea statelor în prevenirea genocidului, punând în dezbatere intervenția instanțelor internaționale în afacerile interne ale țării unde genocidul ar fi avut loc
Dezbaterea cu numărul trei a Conferinței Leo Moot. În urma atacurilor teroriste planificate de cei care au favorizat unirea cu Marea Britanie și Armata Republicană Irlandeză (IRA), care și-au dorit o Irlanda unită și au ucis peste 3000 de oameni, guvernul britanic a câștigat notorietate pentru utilizarea uneia dintre cele mai dure tehnici de interogare, cunoscută sub numele de „cinci tehnici”. Aceasta consta în: în picioare pe perete, păstrarea unei pungi peste capetele deținuților, supunerea unui zgomot puternic continuu, privarea de somn și lipsa mâncării și a băuturii. Acest caz nu a abordat doar argumente legale, precum interpretarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), și circumstanțele în care articolul 15’derogarea în vreme de război sau alte urgențe publice’ permite o abatere valabilă de la standardele impuse de articolele 5 (dreapta la libertate și securitate) și 6 (dreptul la un proces echitabil). Dezbaterea s-a centrat și pe aspecte moralitate și drepturile omului în astfel de urgențe. Participanții au trebuit să călătorească prin istoria îngrozitoare a Marii Britanii și să se angajeze în discuții, încercând să interpreteze atât legea, cât și drepturile omului implicate în acest caz
Clubul LEO încurajează tinerii să deprindă calități de leadership prin participarea în activități de servicii sociale. Cuvântul L.E.O. este un acronim pentru Leadership, Experience, Opportunity.
În România întâlnim peste 40 de astfel de cluburi de voluntariat. Advisorul clubului LEO Alpha Danubius este Șerban Ruxanda, iar președinte este Șotrocan Roberta-Claudia. Organizatorul proiectului LEOMoot este Lia Darie.
