Potrivit Federației părinților și aparținătorilor legali din România, revenirea la trimestre nu ar fi în beneficiul elevilor, ci s-ar transforma într-o goană pentru obținerea notelor necesare încheierii mediilor, aglomerând și mai mult programul școlarilor.
„Grupul civic Părinții Cer Schimbare
FEPAL – Federația părinților și aparținătorilor legali din România
De curând, s-a adus în dezbaterea publică o potențială schimbare a structurii anului școlar viitor, care ar presupune întoarcerea la trei trimestre și stabilește un număr de 180 de zile de cursuri, anual.
Ideea că elevii romani fac prea puțină școală este falsă. Au mai puține zile de cursuri comparativ cu elevii din alte țări, dar mai multe ore, în total, într-un an decât media elevilor din Europa. Acest lucru se întâmplă deoarece elevii români au mult mai multe ore pe zi decât alții.
Astfel, în anul școlar 2020-2021, la ciclul primar și gimnazial din România, numărul total de ore a fost de 7.078, în timp ce media europeană a fost de doar 6.940 de ore.
În plus, în acest calcul nu sunt incluse temele pentru acasă, în condițiile în care e un lucru binecunoscut faptul că elevii români au, mai ales la gimnaziu, un volum foarte mare de teme, cărora trebuie să le aloce cel puțin 2 ore/zi (conform studiului realizat de către Ministerul Educației).
Ni se propune acum prelungirea anului școlar, dar nu se vorbește despre aplicarea legii care prevede reducerea numărului de ore/săptămână, și nici despre revizuirea programei actuale, mult prea încărcate, la toate materiile.
Adăugarea unui trimestru în plus pe an ar însemna in jur de 30 de note suplimentare la gimnaziu, si mai multe teze. Astfel, am ajunge la un total de aproximativ 100 de note pe an necesare încheierii situației școlare.
Din 180 de zile de școală, 100 ar conține evaluări, în condițiile ideale în care nu am avea mai multe evaluări într-o singură zi. Prin urmare, ar avea loc o evaluare mai des de o dată la două zile.
Celor care ar putea argumenta că am mai avut în trecut an școlar cu trimestre le amintim că acum, la gimnaziu, sunt 16-20 de discipline, mai multe ca în acea perioadă.
Mai sunt și alte motive pentru care împărțirea anului școlar în trimestre nu se mai potrivește sistemului actual de educație:
• Durata mai scurtă a trimestrelor față de semestre comprimă etapele ciclului educațional: predare, învățare, consolidare și evaluare. Evaluarea este doar un instrument de măsurare, și nu un scop în sine al sistemului de educație. Elevii merg la școală pentru a se forma și consolida competențe, nu pentru a fi într-o continuă evaluare.
• Durata mai scurtă a trimestrelor față de semestre nu respecta curba de efort a elevului intensificând frecvența procesului de evaluare. În cursul anului școlar apar modificări importante ale randamentului școlar. Acesta este mai scăzut după lucrări de evaluare și, bineînțeles, la sfârșitul anului școlar. În structura propusă de minister, trimestrul al III-lea ar avea doar 8 săptămâni, în care elevul ar trebui sa treacă printr-un proces și mai intens de evaluare.Pentru o împărțire a anului școlar în trimestre, sistemul de educație din România ar trebui adaptat prin reducerea numărului de discipline, trecerea la predare transdisciplinară și schimbarea modului de evaluare.
Normele de igienă elaborate pentru unitățile de învățământ stabilesc un număr maxim de ore de școală zilnic, în funcție de ciclul de bază:
pentru învățământul primar:
◦ – clasa 0 și I = 3-4 ore pe zi;
◦ – de la clasa a II-a = 4 ore pe zi;
• b) pentru învățământul gimnazial: 4-5 ore pe zi;
• c) pentru învățământul liceal, profesional: 5-6 ore pe zi;
• d) pentru învățământul postliceal și universitar: 6-7 ore pe zi.
Acest cadru legal este încălcat în prezent de actualele planuri cadru.
Ce se solicită?
Care sunt analizele care au stat la baza propunerii de modificare a structurii anului școlar?
Cum se corelează această propunere cu planurile cadru, standardele de performanță ale procesului educațional și standardele de evaluare ale elevilor – acestea din urmă, practic neexistând?
Cum se va respecta aplicarea reglementărilor atât de mult amânate privind reducerea numărului de ore per materie de studiu?
Cum se va evalua impactul acestei schimbări în atingerea obiectivelor de predare și a celor de învățare? Cum va fi măsurat acest impact, cu ce instrumente și metodologii?
Care este impactul bugetar al unei astfel de decizii (salarii profesori, burse etc.).
Cum se vor împărți în ore efective per trimestru predarea și evaluarea?
Cum se evaluează elevii?
Cum se ține cont de curba de efort?
Cum vor preveni aceste schimbări abandonul școlar, în creștere în ultima vreme?
Un studiu din 2016 (Aucejo si Romano) a arătat că rezultatele școlare s-au îmbunătățit semnificativ mai mult atunci când s-a redus absenteismul decât când s-a mărit numărul de zile de școală.
Sigur, la prima vedere, am putea spune că și părinții au dreptatea lor. Și poate așa e!
Însă, în fiecare stat civilizat, regulile sunt făcute de legiuitor, iar în cazul învățământului, de ministerul de resort. Sigur, poate deciziile celor din conducerea MEN nu sunt cele mai fericite, iar de-a lungul timpului am avut parte și de hotărâri aiuristice, mai ales în ultimii ani, în problema pandemică.
Și părinții ori reprezentanții legali au dreptul să-și expună punctul de vedere, nu de puține ori, din dialog rezultând decizii bune.
Însă, a compara un trimestru cu un semestru, cu toată stima, e o chestie pe care n-am cum s-o definesc.
Apoi, aș mai face o comparație, și la elevi, ca și la sportivi, pauzele competiționale sau vacanțele- la elevi, prea dese nu sunt tocmai productive. Îi scot ușor din „formă” sau ritm dacă doriți, ca mai apoi să urmeze de fiecare dată o perioadă de acomodare. Pentru ce? Timp pierdut…
Cu ce nu putem fi de acord, indiferent de situația pandemică, regulile nu mai trebuie modificate pe parcursul jocului, sau a anului școlar, în cazul de față.
Toată lumea, elevi, părinți, cadre didactice, are dreptul la un minimum de predictibilitate și chiar nu cred că e firesc să ne spună domn ministru Câmpeanu că…săptămâna asta vă dau liber, dar la final de semestru, veniți degrabă la școală! Aiurea-n tramvai…
Punct de vedere al specialistului
Am dorit să aflu și un punct de vedere exprimat de un om al școlii. Fost cadru didactic la cel mai prestigios colegiu gălățean, și inspector școlar general, actualmente deputat în Parlamentul României, Onuț Atanasiu consideră, de asemenea, că atât conducerea MEN cât și părinții au în parte dreptate.
„Avem atât avantaje cât și dezavantaje la această posibilă deocamdată schimbare a structurii viitorului an școlar. Dacă vorbim astăzi, sunt sceptic că se va face revenirea la sistemul cu trei trimestre. Situația e cumva simplă. Pentru o disciplină, un elev trebuie să primească cu un calificativ mai mult decât numărul de ore dintr-o săptămână. Adică, avem un obiect cu două ore săptămânal, fiecare elev trebuie să aibă la final de semestru, trei note. La primul semestru, cum avem acum sistemul structurat, sunt doar 14 săptămâni de școală. Este destul de complicat ca la o clasă de aproximativ 25 de elevi să avem doar note individuale Practic ar trebui să avem 75 de întâlniri față în față: elev-profesor. Asta fără a lua în calcul și eventuale solicitări de măriri de note sau corijări. Practic nu există timpul fizic. De aceea apelăm și la evaluări. În semestrul II, vorbim de 20 de săptămâni, ceea ce este cu totul altceva. Asta ar fi o problemă.
Apoi, scoaterea prea des din ritmul de studiu iar e o chestiune ce trebuie analizată cu atenție. Evident că elevii au nevoie de pauze, de relaxare, dar asta fără să fie afectată capacitarea imediată de revenire.” a mai spus Onuț Atanasiu.
