„Inflația rămâne, și în 2026, principala provocare economică pentru bugetele românilor.
Conform datelor oficiale Eurostat pentru luna iulie 2026, rata anuală a inflației a fost de 3,0% la nivelul Uniunii Europene și de 2,9% în zona euro.
România se menține însă, de departe, statul membru cu cea mai ridicată inflație din UE — 8,2% —, urmată de Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%). La polul opus, cele mai scăzute rate au fost în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%), Danemarca și Ungaria (ambele 1,6%). Practic, inflația din România este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, ceea ce impune o gestiune deosebit de atentă a veniturilor.
Datele Băncii Naționale a României confirmă amploarea fenomenului la nivelul economisirii: în iunie 2026, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut nominal cu 7,4% față de anul anterior, însă, ajustat cu inflația (10,4%, conform INS), au înregistrat de fapt un declin real de 2,7%.
Nu întâmplător, depozitele în valută ale populației au avansat mai rapid — cu 9% în lei (echivalentul a 28,8 miliarde euro) —, reflectând o tendință de refugiu al economiilor spre monede considerate mai stabile. În continuare, enumerăm câteva sfaturi utile care pot ajuta la protejarea veniturilor și a economiilor în acest context:
- Reevaluați lichiditățile din conturile curente. Banii păstrați „la vedere” își pierd constant din puterea de cumpărare. Cu dobânda de politică monetară a BNR la 6,50% pe an, depozitele la termen oferă o compensare parțială, superioară conturilor curente.
- Luați în calcul titlurile de stat. Emisiunile Fidelis și certificatele de trezorerie oferă randamente adesea apropiate de rata inflației, cu risc redus, fiind garantate de statul român. Un avantaj suplimentar important: dobânzile obținute din titlurile de stat sunt neimpozabile, ceea ce le crește randamentul net comparativ cu alte instrumente de economisire.
- Diversificați, nu concentrați. O structură echilibrată între lichidități, titluri de stat, fonduri de investiții și active reale oferă o protecție mai bună pe termen lung decât plasarea întregii economii într-un singur instrument.
- Reconsiderați cheltuielile recurente. Verificați abonamentele prea multe sau prea scumpe și renunțați la cele redundante. Analizați conturile bancare neutilizate, care pot genera comisioane inutile. Verificați dacă aveți credite cu dobânzi ridicate ce pot fi rambursate anticipat — eliminarea unei datorii scumpe este, adesea, cea mai sigură „investiție”.
- Investiți în competențe și active generatoare de venit. Pe termen lung, cea mai eficientă protecție rămâne creșterea capacității de generare a veniturilor — prin educație, calificare profesională sau active care produc venituri suplimentare. Diferența semnificativă dintre inflația din România și media europeană nu este o simplă statistică — ea se traduce direct în erodarea mai rapidă a economiilor românilor, motiv pentru care o planificare financiară disciplinată devine cu atât mai necesară Autor Doina Basalic
