Două variante de lucru interesante pentru cei ce țin statisticile cu situația pandemică din județul Galați.
Prima ar fi că, de fapt, pe real, incidențele ar fi mult mai mari fată de ceea ce raportează zilnic Direcția de Sănătate Publică(DSP) la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU).
Calcularea incidenței se face la numărul populației unei unități administrativ teritoriale. Cum populația municipiului Galați, de exemplu, este dată de ultimul recensământ, cel din 2011, se poate spune că există cu siguranță o marjă de eroare ce nu este chiar mică. Un număr de persoane infectate la o populație mai puțin numeroasă față de cea existentă acum 11 ani, înseamnă automat o incidență superioară.
Mortalitatea din ultimul deceniu a fost la nivelul Galațiului pe trend ascendent, ca să nu mai vorbim de plecările „în cascadă” spre alte meleaguri, fie ele externe sau interne, dar și cei 1694 decedați pe motiv de covid, ne conduc intr-o zonă din care avem mari dubii că populația municipiului reședință de județ ar mai fi 310 886, cifra la care ne raportăm la calculul incidenței.
Acum, în mod evident, dinamica natalitate-mortalitate dar și a migrărilor nu poate fi controlabilă pe termen scurt. Dar asta nu înseamnă că incidențele sunt lovite de acuratețe. Un calcul, cumva grosier, ne duce la un plus de un procent, poate chiar mai mult, spre două, la ceea ce se raportează zilnic.
Astăzi, la Galați situația se prezenta nu tocmai încurajator.
Cu 590 de cazuri noi la nivelul județului, cu o incidență de 6,04, pe real, 7 și-un pic la mia de locuitori, cu 28 de UAT-uri în zona roșie, cu 9,1 la Vânători, 8,11 la Independența, 6,04 la Tecuci și doar patru localități pe „0”, chiar nu e bine.
Ori măsurile luate nu sunt cele corecte- și nu sunt- parte din ele, ori se impune o mai mare rigurozitate ce trebuie impusă prin tagma iresponsabililor.
35,34 era astăzi gradul de ocupare a spitalelor gălățene, cu peste un procent mai mult decât media națională (34,04).
