A venit și toamna, s-a terminat cu vacante, concedii și alte voiajări și după cum bine se știe, mâine-poimâine începe un nou an școlar.
Alții, mai pofticioși din fire se gândesc deja la un păhărel cu must, la un borcan de zacuscă sau o păstrămioară de berbecuț.
La politicieni, totul e însă pe dos! Chiar dacă a început de câteva zile o nouă sesiune parlamentară, unii aleși s-au gândit că n-ar fi rău să voiajeze. Dar nu într-o vacanță, ci între partide sau în alt caz să-și ia bon de fugă din formațiunea politică ce chiar a condus-o la nivel local.
Concret, doi senatori gălățeni spun la început de toamnă că nu prea se mai regăsesc unde au fost aleși, și asta e! Ce dacă gălățenii i-au votat pe lista unui partid sau altul?
Olga Onea, senator de Galați ales pe lista S.O.S. România, după ce a cochetat o perioadă chiar cu PSD, a ales AUR. Asta așa ca de la suverani la suverani. Acum că AUR, S.O.S România, POT și cine-or mai fi își spun într-un mod vulgar suveraniști, e altă poveste.
Respectivul senator a ieșit în mediul online cu o înregistrare video (pe care o puteți viziona în linkul din finalul textului) lacrimogenă, ceva între o narațiune a unui povestitor ratat și o compunere a unui elev mediocru de clasa a V-a, prin care, evident a spus…mai nimic. Acum nu că am fi avut mari pretenții, dar totuși…!
A doua cauză, cumva pierdută, vine din zona USR, unde fostul președinte al Organizației Județene, George Ștefănache, a spus, evident tot pe pagina sa de Facebook, (interesant – cu conținut AI) că se distanțează tocmai de filiala pe care a condus-o. Adică, bye, bye USR Galați!
Dar nu numai atât. Pentru că adaugă el, renunță și la USR pentru a deveni senator pe persoană fizică.
Cam ce spune senatorul Ștefănache, așa… cu cuvintele sale…?
”Am demisionat din USR.
Voi activa o perioadă ca senator independent, neafiliat vreunui grup politic, continuând să-i reprezint pe gălățeni în Parlamentul României, în deplină concordanță cu jurământul depus.
Există momente în care drumul personal se desparte de drumul unei organizații, iar această despărțire nu vine niciodată ușor.
Nu pentru că ar lipsi argumentele, ci pentru că există o loialitate firească față de oamenii alături de care ai mers, față de efortul depus, față de speranțele împărtășite.
Vine un timp în care îți dai seama că ritmul tău interior nu mai coincide cu ritmul structurii politice din care faci parte. Că preocupările tale sunt tot mai mult despre oameni, iar preocupările organizației sunt tot mai mult despre sine. Că societatea se mișcă, se schimbă, cere răspunsuri, iar mecanismele interne rămân blocate într-o altă viteză, într-o altă logică, într-o altă lume, idealizată, dar neactualizată.
Chiar dacă la nivelul central al USR există o preocupare intensă de păstrare a unor valori „asumate”, aceasta se diluează în teritoriu, până la estompare, așa cum este cazul la Galați. Oricât de atașat aș fi de activitatea partidului la nivel central și parlamentar, nu pot accepta inactivitatea „asumată” a structurii politice locale din care deja am făcut parte.
Cei care poartă stindardul luptei cu sistemul – mă refer aici în principal la Dominic Fritz, nu vor candida niciodată la Primăria Galați. Iar Diana Buzoianu, Oana Țoiu, Irineu Darău și Radu Miruță nu vor fi prezenți niciodată pe listele pentru Consiliul Local și Consiliul Județean Galați.
La Galați, din partea USR Galați vor trebui să candideze useriști gălățeni, dar nu doar pentru a încărca listele electorale.
Trăiesc de ceva vreme intr-o dilemă – să rămân, sperând că voi putea schimba ceva din interior, sau să plec, pentru a nu deveni complice la stagnare sau la contaminarea cu ceea ce nu doar declarativ mi-am asumat să combat ?…
Pentru mine, răspunsul începe cu o întrebare simplă:
„Mai pot să-mi păstrez integritatea dacă rămân?”
Dacă răspunsul devine neclar, dacă vocea interioară începe să se stingă, dacă valorile care m-au adus aici nu mai găsesc loc să respire, atunci plecarea nu mai este o ruptură ci o necesitate.
Demisia mea este o formă de fidelitate față de valorile mele și ale familiei mele, dar mai ales față de gălățenii cărora le-am promis că le voi schimba viața în bine dacă mă vor investi cu votul lor și cărora le sunt dator să rămân pe baricadele luptei cu psd-ismul la Galați.
Nu plec din orgoliu.
Nu plec din supărare.
Nu plec pentru că am obosit.
Plec pentru că nu vreau să devin spectatorul propriei mele tăceri.
Plec pentru că nu vreau să validez prin prezență ceea ce nu mai pot susține prin conștiință.
Și, mai ales, plec animat de speranța ca drumul meu politic nu se închide aici.
El va continua acolo unde pot rămâne autentic, lucid și util pentru Galați.
Și unde pot rămâne în continuare de partea corectă a Istoriei !”.
Ok. Fiecare cu moașele lui, cu peregrinările proprii, cu stările specifice unor neînțeleși, cu cugetările sclifosite de debutanți prin Parlament!
Să vă fie de bine!
