Rezultatele studiului au arătat că sectorul românesc al Dunării transportă în medie 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic în fiecare an, cu cele mai mari cantități înregistrate la stația de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dunării în țară. Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche au conținut cantități de câteva ori mai mari, atât microplastic cât și macroplastic, decât cele din zonele Gruia și Isaccea.
Concentrații ridicate de microplastic au fost găsite la suprafața apei și la adâncimi mai mari, indicând faptul că Microplasticele sunt transportate cel mai probabil fixate pe aluviuni minerale, floră și faună, cu un impact major asupra biosferei acvatice.
Polietilena a fost identificată în toate probele analizate prin metode spectrometrice, în proporție de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele. Polipropilena (prezentă în majoritatea probelor, în proporție de 12-26%) se găsește în compoziția materialelor utilizate la obținerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare și țevi.
Studiul a fost cel mai extins de acest fel realizat în România. Acesta a fost fectuat pe parcursul a cinci sezoane în perioada 2022-2023, cu 14 campanii de prelevare (135 de probe), în trei secțiuni de-a lungul Dunării românești în locațiile: Moldova Nouă, Gruia și Isaccea.
Studiul a fost realizat la Centrul de Cercetare REXDAN din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați, în colaborare cu asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România (Asociația Parteneriatul Global al Apei din România) în cadrul programului „Cu Apele Curate” susținut de Lidl România
