Promovarea electorală este fără doar și poate importantă în rezultatul final al unei formațiuni politice sau candidat, nu de puține ori, în perioada democratică de după comunism fiind chiar decisivă.
În România, ce-i drept este mai puțin hotărâtoare comparativ cu statele mai dezvoltate, asta pentru faptul că acolo, jurnalismul, comunicarea și toate ce derivă din această zonă nu sunt expuse pe timpul unui mandat, compromisurilor.
La noi, așa mai neaoș, nici vorbă de a patra putere în stat, se ține cont de o opinie, nu spun, nu, mai ales dacă ea, opinia, vine de la o persoană cu expertiză solidă în materie de comunicare, reprezintă un trust serios, cât de cât imparțial, și mai ales, nu s-a expus cu nesaț într-o barcă politică sau alta.
Revenind la scrutinul abia finalizat, consumat în 9 iunie, trebuie spus că pe plan local, comunicarea a fost diferită de la caz la caz, unii cu abundența, alții mai pe loc, iar ceilalți, mai…deloc.
PSD și-a construit promovarea facil, pentru că este singurul partid care a făcut-o constant, în toți cei patru ani de mandat. La ei a fost practic un tabiet, în campania propriu zisă, venind doar cu un ușor plus, mai mult preventiv.
Am sesizat însă la PSD o diferențiere de abordare a comunicării. Nu am să dau verdicte în privința calității promovării sau a textelor scrise de jurnaliștii ce au prestat pentru Costel Fotea sau Ionuț Pucheanu, însă, cu ochiul liber s-a putut observa că în cazul celor din zona primarului municipiului, până la expertiză mai e o cale de bătut.
Numai vorbesc de intervențiile candidatului pe pagina sa de socializare în care s-a luat la hartă cu unii așa, mai nemulțumiți din fire.
Acum, ca să nu fiu acuzat de impațialitate, și la Costel Fotea am zărit ceva gafe, una dintre acestea făcând referire la faptul că instituția pe care o conduce „…construiește clădiri pentru spitale”, de parcă Consiliul Județean ar fi firmă de construcții.
PNL a strălucit prin absență în cei patru ani, comunicarea lor, atât cât a fost, fiind asezonată cu gafe monumentale, vezi cazul ședințelor din municipiu desfășurate prin bodegi, la una mică.
A mai fost gogorița cu „…reducem prețul apei cu 40%”, o alegere total nefericită ce nu a contat în ochii gălățenilor.
Promovările din cei patru ani au fost și ele desprinse din filmele cu proști, pentru că ne aducem aminte de filmările teatrale din biroul ministrului Veștea, în care președintele George Stângă ședea de și recita o poezie ca la o serbare de clasa a III-a, însoțit de un primar liberal sau altul.
Mai mult decât atât, vrei trei-patru dintre primarii prezenți alături de Stângă și Veștea la casting, și-au luat bon de fugă taman în buza alegerilor spre PSD! Asta așa, de complezență.
Cum ar veni, cumva o curvăsăreală dintr-asta de centură.
La AUR, vorbim de un vot eminamente politic pentru candidații de acolo. Daniela Simona Vreme, de profesie candidat și Marian Tonița, de profesie traseist politic cu apetență la trădări, sunt răstigniți pe altarul paradigmei politicii la români.
Madamei Vreme, dacă i se sustrage fițuica concepută de-acasă, ar putea avea surpriză să rămână doar cu fi(țuica), așa de melancolică este în deșirarea propozițiilor de clasa a IV- a.
ADU. Of, mama mea! Acilea, lucrurile-s poate cele mai complicate. Pentru că la cele trei formațiuni politice ce formează Alianța Dreapta Unită, avem chestiuni total distincte.
Pentru USR, vorbim de un dezastru la nivel național și de un picaj abrupt la nivel local.
Corect, și concret, președintele George Ștefănache ar trebui să facă un pas în lateral. Asta pentru că din postura de candidat la Primăria Șendreni, nu a reușit să-i ia decât cel mult fondul de ten la șpăcluit, primăriței Zamfirica.
La nivel central s-a observat o anumită decență în sensul că liderul Cătălin Drulă realizând nivelul eșecului, și-a prezentat mandatul de îndată. Așteptăm și la Galați puțină decență.
La Forța Dreptei, nu putem spune decât că totul a fost făcut într-un an și jumătate.
Un partid luat (și) la Galați de la 0, ce a reușit într-un final să acopere prin structuri, aproape trei sferturi din unitățile administrativ teritoriale.
Chiar și-așa, liderii locali ai partidului așteptau mai mult de la acest scrutin. Cu vreo 14 consilieri locali și posibilitatea de a avea și ceva viceprimari, se poate discuta despre o neutralitate în privința rezultatului.
La PMP, e dileală maximă.
Acest partid practic nici nu a contat în campania electorală. Ghinion în noaptea nunții!
Președintele Eugen Manolache a fost demis de conducerea centrală pe motiv de trădare! Lui Manolache i s-a pus pe țambal vânzarea către PNL a oamenilor din secții. Ca și interese, evident. La bucată și chiar otova. Numai că, aceștia au fost un pic înlocuiți…
Acest PMP parcă ar fi amanta morții la Galați.
O gașcă cu Fazanul în frunte s-a dus acolo unde au dat cu flit vreo opt ani, alții conduși de ducesa blondă a Galațiului într-ale politicii, ce răspunde din când în când la numele de Cristina Costandachi, au ales săgeata boantă, că doar nu era să lase locul liber lăsat de madame Vreme!
Combinații luate de câte vreți voi, cu câte vor ei.
În jos nu mă mai duc, la clasament mă refeream, e chiar inuman să aduc în discuție personaje ca Ginel Durbacă, doftorul meduzelor-Bacalbașa, Picu Polonicu’, Violeta ”motoreta” Iordăchiță și alții, cu tot neamul lor.
Consecință. Pe repede-nainte!
Bre băieți și dragă fete, politica nu se face în campanie. Acolo practic desăvârșești ce-ai comis în patru ani. Nu ține în cazul acesta pontul cu îngrășatul scroafei în ajun.
Cât despre concepte& scriere, nu le mai produceți la șpriț, că nu iasă…
Probabil, rămâne să ne mai distrăm și altădată…!
Next level, pe la mijloc de Răpciune!
