Punctul de vedere al CNIPMMR cu privire la mecanismul de stabilire a salariului minim

Distribuie articolul

Având în vedere proiectele de acte normative inițiate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, respectiv: proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea procedurii de stabilire și aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce au drept scop transpunerea directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană),

Ca urmare a analizării acestora, Consiliul Național al Întreprinderilor Private, Mici și Mijlocii din România apreciază că ministerul a ținut cont de solicitările mediului de afaceri, respectiv crearea unei predictibilitati în ceea ce privește stabilirea salariului minim și consultarea partenerilor sociali, dar în același timp semnalează și următoarele aspecte:

1. Formula de calcul propusă se bazează doar pe prognoză, ceea ce nu întotdeauna coincide cu realitățile economice și prea puțîn se ține cont de productivitatea muncii și capacitatea mediului de afaceri de a susține costurile cu forță de muncă.

2. În varianta propusă, mecanismul nu va asigura un trăi decent angajaților încadrați cu salariul minim brut pe economie ci există un risc mare de creștere a inflației deoarece creșterile salariale se vor regăși în prețul final al produselor și serviciilor. În cazul unei inflații ridicate, IMM-urile se vor confrunta cu o creștere generală a costurilor de producție cauzate de inflație precum și cu o creștere cel puțin la fel de accentuată a valorilor aferente salariilor. Acest scenariu este cel în care ne aflăm începând cu anul 2022 și care nu poate fi ignorat în cea ce privește opțiunile pentru anii următori.

3. În proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative există numeroase prevederi care având în vedere nivelul de detaliere în care sunt prezentate nu ar trebui să nu fie cuprinse în Codul muncii, ci în HG sau în actele normative de organizare și funcționare a instituțiilor implicate.

4. Indicatorul PIB nu este neapărat relevant în ceea ce privește salariul minim într-o economie deoarece o creștere a PIB-ului bazată pe consum și importuri, nu pe producție și exporturi (cazul curent al României), nu implică o creștere economică sustenabilă și nu este relevanță în ceea ce privește nivelul salariului. În cadrul unei analize a PIB-ului pe cap de locuitor în comparăție cu consumul pe cap de locuitor, Eurostat atrage atenția asupra faptului că “Deși PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit că indicator al nivelului de bunăstare al țărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trăi efectiv al gospodăriilor.

Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. În conturile naționale, cheltuielile de consum finale ale gospodăriilor (HFCE) înseamnă cheltuielile pentru bunuri și servicii care sunt achiziționate și plătite de gospodării. Consumul individual efectiv, pe de altă parte, constă în bunuri și servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile și serviciile respective sunt achiziționate și plătite de gospodării, de guvern sau de instituții fără scop lucrativ. La efectuarea comparațiilor internaționale ale volumului, AIC este adesea considerat că fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influențat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate și de educație diferă mult de la o țară la altă. De exemplu, dacă serviciile stomatologice sunt plătite de către guvern într-o țară și de gospodării în altă, o comparație la nivel internațional bazată pe HFCE nu ar compara aceleași lucruri, pe când o comparație bazată pe AIC ar fi corectă.”

În contextul dat și referitor la cele două proiecte de acte normative supuse dezbaterii, CNIPMMR face următoarele propuneri:

− Mecanismul de stabilire a salariului minim brut pe economie să fie predictibil, ușor de înțeles de părțile implicate (angajați și angajatori) și să utilizeze ca indicator 50% din salariu mediu brut;

− Creșterea salariului minim brut pe economie să fie coroborată cu scăderea fiscalității pe forță de muncă și cu măsuri active din partea autorităților publice de diminuare a muncii la negru.

− Salariul minim brut pe economie pentru anul următor să fie stabilit cel târziu până la finalul lunii octombrie a anului în curs.


Distribuie articolul

You May Also Like