Poleiul roșu de Galați

Distribuie articolul

Plecai la începutul săptămânii în Oltenia, la Râmnicu Vâlcea. Viață ! Fain tare la olteni. Înjură ăia din toate pozițiile ! Toți, de la ăl mic la ăl în etate. Zăpadă de 80 de cm. Se plimbă ăia toată ziua aiurea, drăcuiesc în dreapta și-n stânga, job ioc, nimeni nu pune mâna pe o lopată să dea omătul din cale, da-i frumos! Viată la olteni. E asa cum ne-o spunea Nea Mărin pe vremuri. Marți și miercuri vin mai spre civilizație. Sibiu, Brașov. Soare. Asfalt uscat, tineri la tot pasul bucuroși ca învață juma de săptămâna. Alt film.

Și se făcu vremea de venit spre casă, la Galați.  „Surprizele” de pe drum auzite, cu siguranță le stiți. Cormorani prin piscine, tuta nației ce combate holocaustul,  un ievaluator ce vrea sa le dea bătăiță celor ce defăimează valorile (Care valori ? N-am auzit până acum să fie denigrați Eminescu, Creangă, Brâncuși, Enescu etc ), alt schizo ce vrea să ne aresteze dacă ii strigăm pe unii pe nume (hoți, borfași, incompetenți etc). Ca să fie si bomboana așezată la locul ei, pe pisc de colivă, vine și  moneda națională și ne arată cum stăm.

 

He, He! Vedeți voi !

Aproape de casă se anunță nu știu ce cod de polei și unul, ulterior, de ninsoare. Pe primul nu l-am băgat în seamă. Pe al de-al doilea îmi zic : Frumos, iar ninge ca-n povești ca să avem apoi ce deszăpezi ca-n basme !”

 

 Galați. Nice town !

Dimineață ies din casă, cu treburi de-astea serioase pâine, apă și alte d-astea lumești. Fac trei pași. Al patrulea n-am mai apucat că eram deja în poziția purtătorului de slip. Nice și la Galați.  O iau ușurel înainte că doar nu ne-o veni de hac o pojghiță acolo, suntem patinatori vechi. Când, unuia în față îi iasă o tsukahara cu triplu șurub aproape perfect. Ajut o tanti să-și recapete echilibrul după care văd un popă ce se petrecea cu un ditamai cartonul de prăjituri în mână ! Ferească Dumnezeu! îmi spun şi mă gândesc instant la soarta popii! Că doar nu la prăjituri … Și scapă! Aflu că la urgențe era ca pe timpul lui Ceaușescu. Săracii își puseseră sacoșele la rând decuseară, care erau așa mai hotărâți. Și la noi, ca și-n Oltenia, drăcuieli la tot pasul mai cu seamă la cei ce-și răzuiau cu sârg parbrizele și lunetele. Apoi, începe operaţiunea ‚PENTRU LIMBA ROMÂNĂ APĂSAȚI TASTA 1” Toată lumea sună- ca după cutremur, copilul să nu iasă, mamaia să nu iasă, bunelu’ să nu iasă, cățelu’ să nu iasă, amanta poa’ să iasă doar cu acordul părinților. Alții încep cu urticaria mentală: Șefu, știi ? E gheață pe jos ! sau Din cauza poleiului vă rugăm sa coborâți din troleibuz la Potcoava de Aur. Nu mai putem înainta ! Pe bune ? Și mă rog cum o ia troleul ăla parandărăt ?

 

El Primare, ne-ai umplut de fericire

Ok. E „nice” şi la Galaţi dar, bre domn primar, ție nu îți e așa o ușoara jenă de la obraz ? Ce-ai avut cu gălățenii, îi urăști ? În mod normal, într-un țâr de civilizație, până la miezul nopții trebuia să avem demisia lu matale. Cormoranule !!! La voi, la pesedeu, se vede treaba că mai mereu prostia e tangentă cu incompetența. Iar la Primărie, lume multă, oameni puțini !

Distribuie articolul

You May Also Like