În inima comunei gălățene Suceveni, un sat cu o populație modestă, se desfășoară o poveste de altruism ce contrastează cu imaginea tradițională a unui preot paroh. Părintele Cătălin Radu, la doar 37 de ani, redefinește rolul tradițional al unui preot, adăugând o dimensiune profund umanitară misiunii sale parohiale.
Făcând naveta aproape zilnic între Galați și Suceveni, Părintele Radu îmbină responsabilitățile sale spirituale cu un angajament profund față de nevoile materiale ale enoriașilor săi. Contrar așteptărilor tradiționale asociate cu un preot, el nu doar că oferă ghidare spirituală, dar devine un veritabil înger păzitor pentru săteni. Din fonduri proprii, adesea achiziționează medicamente, haine, rechizite și alimente pentru cei nevoiași.
„Am considerat că trebuie să mă implic mai mult în viața enoriașilor, nu numai prin slujbe și vizite la domiciliu, ci și prin lucruri concrete. Oamenilor poți să le vorbești ore în șir, dar dacă nu îi ajuți cu problemele lor sau nu empatizezi cu ei când au nevoie, nu ai făcut prea multe”, mărturisește Părintele Radu în interviul acordat ziarului „Adevărul”. Această filozofie de viață se reflectă în multiplele sale inițiative, de la susținerea vârstnicilor rușinați să ceară ajutor, până la reconstrucția casei unui tânăr afectat de un incendiu devastator.
Recent, o donație generoasă de 16.000 de lei din Marea Britanie i-a permis să aducă bucurie copiilor din parohie, oferindu-le haine și dulciuri. Un parteneriat cu o parohie din Liverpool a făcut posibilă și oferirea de îmbrăcăminte și dulciuri pentru copiii cu vârste cuprinse între un an și opt ani din Suceveni de Crăciun. Mai mult, Părintele Radu este un promotor activ al tradițiilor românești, inspirând tinerii să mențină vii obiceiurile, de la încondeiatul ouălor de Paște până la mersul cu plugușorul. „Colindăm persoanele în vârstă și singure. Le trecem pragul casei și îi colindăm, dar și pe ceilalți enoriași din sat care ne primesc. Mergem și cu plugușorul. Și eu merg cu ei. Ne îmbrăcăm în costum popular și cu bicele, buhaiul, cornul și clopoțeii mergem prin sat și urăm oamenii ca să nu se piardă tradițiile”, povestește părintele.
