Suntem aproape de mediana mandatelor parlamentarilor și aleșilor locali și am depășit jumătatea mandatelor președintelui și europarlamentarilor.
2024, anul viitoarelor alegeri, va fi unic, cel puțin până în prezent, românii urmând a fi chemați la urne de cel puțin patru ori. Prima dată, în luna mai pentru a-și alege europarlamentarii, în septembrie va veni rândul candidaților la alegerile locale să intre în fibrilații, iar două luni mai târziu, ne vom alege noul președinte și parlamentarii.
Până atunci, majoritatea actorilor politici pare a juca într-un film mut. Și prost.
La stânga, după intrarea nesperată la guvernare din noiembrie 2021, socialiștii din PSD și-au intrat în ritmul lor binecunoscut, aruncând cu miruiri în toate direcțiile, și evident, să-și altoiască pe la spate colegii de guvernare.
PSD, de fiecare dată a demonstrat că nu poate guverna alături de cineva, spiritul camaraderiei nefiind vreodată adoptat de aceștia.
O mare problemă a lor pentru anii ce vor veni ar fi dezertările și evident potențiala diseminare a electoratului de stânga spre partidulețele deocamdată, noi, conduse de Liviu Dragnea, respectiv Viorica Dăncilă. Nu mai puțin adevărat este că și AUR, în contextul unei inevitabile reinventări, s-ar mai putea căpăta cu ceva voturi din această zonă.
O altă problemă în zona stângii ar fi rarefierea electoratului lor. Chiar dacă nu e tocmai elegant să menționăm, nu putem să uităm că Pandemia a făcut victime, consistent numeric, în zona de vârstă a electoratului PSD.
În ceea ce privește expertiza guvernamentală a socialiștilor în momentul de față, am dori a comenta, dar nu prea avem ce. Nimic, wow!-de dat pe spate! Fix după chipul și asemănarea Ciolacului de Buzău. Covrigi și cârnați de Pleșcoi serviți stând turcește prin Vulcanii Noroioși.
La Dreapta, veselia e și mai mare. E cu rupere de ligamente încrucișate! PNL și USR, pe poziții ireconciliabile. PNL și Forța Dreptei, și mai ireconciliabile. Cu un PNL, ce gâfâie ca după un maraton încă neterminat, presat la execuție de socialiști, fără tovarăși de drum, poate exceptând UDMR, cu o înșiruire interminabilă de decizii nefericite, cu bâlbele unui copil aflat pentru prima oară în fața abecedarului, cu un Congres- cel de anul trecut- ce-a pus partidul pe chituci, cu o așa zisă echipă câștigătoare, poate doar la Loz în plic!, cu, și cu…pomelnicul e fără de final.
Acum ce-i drept, nici nu prea au variante, nici măcar ajutătoare! Nu pot suna un prieten, nu pot întreba nici publicul, poate doar varianta fify-fifty ar putea rămâne în picioare. Cu PSD alături, plini de vasalitate, obedienți de se răsucește Brătianu în mormânt.
Evident, vorbim doar de orgolii burgheze promovate cu sârg de tipul de la Cotroceni, cel ce cândva impunea respect. Până nu i s-au mai aliniat astrele, horoscopul i-a fost potrivnic și totul a ieșit un ghiveci asezonat cu flori de Nu mă uita!
Acum serios, să-ți impui, la vedere, neconstituțional, un candidat la șefia partidului din care ai plecat la Cotroceni, apoi să-ți impui premierul, pe care, mai apoi să-l faci șef de partid la un an de la Congres, nici lui moș Iliescu nu i-ar fi trecut prin cap. Asta și în contextul în care asupra purtătorului de bocanci cazoni planează și o acuzație de furt intelectual. Așa, ca de la un general! Așa apucături de Sibiu, parcă nu le poți vedea mereu, dar vorba ceea, fetele de la Sibiu…știu ele ce știu…!
Trecând peste faptul că atât Iohannis, cât și Câțu ori Ciucă au devenit președinți ai PNL, la excepțional, nici unul neavând vechimea necesară, conform Statutului, pentru a putea candida, nu era cu supărare dacă unul sau altul s-ar fi bucurat de ceva „succesuri”. Cu derogare de la Sf. Petru, s-a putut.
Revenind la domn gheneral, nu pot să nu-mi aduc aminte de un tip, liberal fără cerințe de derogare, ce performează acolo unde șade, expertiza acestuia sănătoasă fiind apreciată de mai toți ce se preumblă prin zona Bihorului în general și a Oradei, în special. Ilie Bolojan, omul ce putea sălta masiv PNL, nu este binevenit pentru motivul scurt că nu-i înghițit de primul cotrocenist al nației. Ete, scârț! Exact ca la școală, în recreația mare când profesorul(Iohannis) este nemulțumit de atitudinea unui elev ce aleargă pe culoar iar la ora următoare îi articulează un mare 4, de butaforie.
Concluzionând, atât PSD cât și PNL au doi ani, o fi mult, o fi puțin?, să iasă din zona schismelor și a vasalității, să guverneze cumva, pentru că deocamdată o fac prost spre deloc, iar electoratul ținut doi ani prin case, abia dacă mai pricepe ceva din logica politicii la români.
